Întreprinderea Aeronautică Română de la Braşov este locul unde a fost construit primul avion de luptă creaţie sută la sută românească. IAR CV 11 zboară din curtea uzinelor braşovene în 1931. În 1968, după invazia trupelor comuniste în Cehoslovacia, Nicolae Ceauşescu decide că statul trebuie să investească mai mult în avioanele militare. Ele erau parte a industriei de apărare.
În anii '70 se deschide, la marginea Craiovei, Întreprinderea de Avioane. Uzina e destinată exclusiv fabricării aparatelor de zbor militare. Gândită ca un pion vital al industriei de apărare, fabrica urma să producă 20 de avioane militare pe an. Primul, IAR 93, a fost considerat cea mai mare realizare de după cel de-al Doilea Război Mondial.
“Pentru vremurile alea, era o mândrie că fusese gândit şi realizat în România”, spune Constantin Dudu Ionescu, fost ministru al Apărării.
După Revoluţie, cei 4.500 de angajaţi ai fabricii au sperat că vor putea câştiga pieţe pentru export. Au sperat în zadar.
„După '90, în viaţa fabricii s-a întâmplat o involuţie. Nu s-a mai produs avionul pentru care fusese construită iniţial şi comenzile au început să scadă”, afirmă Dinu Constantin, inginer electronist.
Cine este de vină pentru declinul industriei aeronautice şi cum a fost posibil ca un sector strategic să intre în comă, aflaţi la "Jurnalul de seară".