După producerea unui cutremur major, în doar câteva secunde datele ajung la Staţia Centrală din Bucureşti, iar de aici, tot în câteva secunde, la autorităţi.
Senzorii sunt în 3 puţuri de adâncime, unul de 30 de metri, unul de 150 de metri şi unul de 100 de metri, în interior sunt capturi de acceleraţie plasaţi la adâncime, legaţi la un modul de conectare şi intră în sistemul digital intern
Zece astfel de puncte de monitorizare sunt instalate în Bucureşti, unde riscurile în cazul producerii unui cutremur de mare intensitate sunt semnificative, atrag atenţia specialiştii.
Sistemele de preluare a datelor în caz de cutremur sunt adevărate cutii negre care stochează informaţiile chiar şi dacă imobilele sunt distruse. Captează chiar şi vibraţiile produse de un mers mai apăsat.
La câteva secunde după producerea cutremurului, autorităţile primesc deja informaţii despre amploarea seismului şi zonele critice. „În momentul în care avem datele culese, aceste informații merg la Protecția Civilă, la Ministerul Dezvoltării Regionale și la Inspectoratul de Stat în Construcții sunt cele 3 instituții cu prioritate în situații post seism”, a explicat Constantin Păun, director Reţea Naţională Seisme.
China, una dintre ţările în care riscul de cutremur este ridicat, şi-a trimis specialiştii la noi pentru a culege şi interpreta datele preluate de staţiile din România.
Românii şi chinezii au ajuns la concluzia că tipurile de sol din cele două ţări sunt aproape identice şi de aceea pot extrage informaţii comune legate, în primul rând, de procederea unui cutremur major.