RETROSPECTIVĂ. 2012, un an secetos pentru agricultură. Alimentele de bază s-au scumpit

Data publicării: 28.12.2012 11:28

28122012 20retrospectiva 20agri 202012-40917

Soarele a distrus jumătate din recolta de cereale din 2012. În toată țara, în iulie nu a căzut niciun strop de ploaie. Meteorologii au decretat-o ca fiind cea mai secetoasă lună din ultimii 50 de ani. Pierderile totale s-au ridicat la trei miliarde de euro. Doar la cereale, care ocupă 90 la sută din suprafața țării, specialiștii au contabilizat o pagubă de 2,5 miliarde de euro.

Fermierii au cerut instituirea stării de urgenţă, însă autorităţile au considerat că situaţia din teren nu este atât de gravă.

„Producția de grâu se situează în jurul cifrei de 4.751.000 tone față de 5.792.000”, declară Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Calculele oficialilor spuneau că nu aveam de ce să ne speriem de o pierdere de 15 procente. Statistica îi contrazicea însă. Paguba era mult mai mare. În 2011, s-au recoltat 7,1 milioane de tone de grâu, iar în 2012, cu o treime mai puţin. O situaţie pe care ţăranii nu o vedeau deloc cu ochi buni. Pentru cei mai bătrâni, amintea de seceta de la sfârșitul anilor 40.

„Eram eu de șapte ani, iar în 47 s-a simțit, mâncam urzici și volbură în loc de mămăligă și aruncam ca gâștile în noi. Eram de șapte ani, de pe două pogoane am găsit un știulete, ne-am certat pe el toți frații”, își aduce aminte un bătrân.

Pierderile mari au cauzat datorii fermierilor

Producătorii erau mai optimişti: nu putem vorbi de foamete când România se baza pe stocurile din 2011, anul în care producţia de cereale a fost una record.

„Sunt alte tehnologii, alte metode, altă bază genetică, să nu mai dramatizăm ca în anii 46”, spune Vlad Gheorghe, preşedintele unei asociaţii de producători.

În ciuda optimismului, pierderile mari de producție i-au făcut datori pe fermieri. Pentru a evita falimentul, aproape toată producţia s-a dus la export. Aşa se face că în cel mai prost an agricol, exporturile de cereale au explodat. În primele opt luni ale anului, au luat calea străinătăţii peste trei milioane de tone de grâu și porumb, de peste două ori mai mult decât în perioada similară din 2011.

„Condițiile economice nu mi-au permis să țin o anumită cantitate pe stoc. Am fost nevoit să îl vând, să dau banii și la oameni, să îmi plătesc din datorii care apar, motorina, uleiuri, cheltuieli uzuale”, spune Paul Costea, fermier din Buzău.

Altfel ar fi fost situaţia dacă agricultura nu ar fi stat doar la mila Domnului. Vechile sisteme de irigaţii ale statului, concesionate agriculturilor, au udat anul acesta aproximativ 3% din suprafaţa arabilă a ţării. Doar cei care au avut bani pentru investiţii, au supravieţuit.

„Două lacrimi dacă ai dat pe un hectar și ți-ai salvat un hectar de la secetă, atunci este un pas înainte”, consideră Culiță Tărâță, fermier.

Pentru a compensa pierderile suferite din cauza secetei, Ministerul Agriculturii a dat bani fermierilor la cele două rectificări bugetare din acest an: 300 de milioane de lei în august şi 400 de milioane în luna septembrie. Banii au ajuns la doar 600 de mii de fermieri, cu exploatări de până în 10 hectare. Subvenţia de 100 de lei la hectar i-a nemulţumit însă pe fermieri.

Pentru că agricultura a mers prost anul acesta s-a văzut şi în creşterea economică a României. Dacă anul atrecut, agricultura a salvat produsul intern brut, anul acesta l-a îngropat. Seceta din perioada iulie-septembrie a redus activitatea din agricultura cu 30% şi a dus PIB-ul pe minus cu 0,5%.

Cu o agricultură bazată pe ferme mici şi cu sute de mii de fermieri care produc doar pentru a-şi întreţine familiile, mâncarea din farfuriile românilor vine în mare parte din import. Cifrele arată că în primele şase luni ale anului, importurile au totalizat 1,7 miliarde de euro, iar exporturile doar 1,19 miliarde de euro. Pe de o parte creşterea cursului de schimb la care s-au făcut importurile şi pe de altă parte producţia agricolă slabă au declanşat un val de neoprit al scumpirilor.

„Avem aceste semne de întrebare când ne uităm la evoluția prețurilor din ultimele luni și, desigur, ne e tuturor frică că, pe fondul secetei și a evolutiei prețurilor globale, vedem niște creșteri excesive pe plan local”, declarăBogdan Chirițoiu, președinele Consiliului Concurenței.

Scumpirile sunt puse şi pe seama evaziunii fiscale din domeniu

În 2012, cel mai mult s-au scumpit alimentele de bază precum cartofii şi fasolea, dar şi fructele provenite din import. Pe lângă efectul secetei, scumpirile sunt puse şi pe seama evaziunii fiscale din domeniu.

„Din zece magazine pe care le vedeți la colțul străzii, unele chiar civilizate, nouă lucrează la negru”, este de părereSorin Minea, producător de mezeluri.

Doar în sectorul fructelor şi legumelor, evaziunea fiscală este măsurată la 200 de milioane de euro anual. Soluţii pentru rezolvarea problemelor din agricultură nu există. Singura măsură văzută pentru reducerea preţurilor de către autoritaţi este scaderea TVA, care nu a fost însă nu a fost agreată de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

La cât se ridică pierderile agricole

3 miliarde de euro - grâu, porumb, floarea-soarelui şi rapiţă

1,4 miliarde de euro - porumb

250 de milioane de euro - rapiţă

Exportul de cereale:3,13 mil. tone de grâu şi porumb

Cum a evoluat agricultura în iulie-septembrie:-30%

Ce cantitate de carne de pui este exportată

primele șase luni din 2011 -38.000 de tone

primele șase luni din 2012 -45.000 de tone

În ce țări exportăm carne de pui

Franța

Marea Britanie