Reguli noi pentru construirea autostrăzilor

Ministrul Muncii, cu lacrimi în ochi după ce moțiunea împotriva sa a trecut în Senat. „E o nedreptate”

Tăierea pensiilor speciale, amânată de parlamentari până după alegeri. Scandal la discuțiile din comisia pentru muncă a Senatului

Răsturnare de situație în cazul bebelușului furat la Bacău. Tânăra susține că avea o înțelegere cu mama copilului. Imagini cu suspecta

O turistă de 18 ani din Iași a murit înecată în Lacul Frumoasa, Harghita, după ce a fugit speriată de un urs

O căprioară de la Grădina Zoologică din Craiova a murit după ce a fost hrănită de turiști

Restricții de circulație pe Valea Oltului. Traficul va fi oprit câte o oră, în mai multe intervale, luni și marți

Conclavul celor 135 de cardinali se pregătește pentru alegerea noului papă. Cine sunt favoriții

Preluarea Azomureș de către Romgaz. România și-ar putea asigura aproximativ 60% din necesarul de fertilizanți

Focar de pestă porcină africană în vestul României. Nouă localități din Timiș au fost izolate și puse sub supraveghere

Un raport de acum trei ani al Consiliului Concurenţei identifica una din cauzele eternelor întârzieri de pe şantiere. Drumarii se prezintă la mai multe licitaţii cu aceleaşi utilaje şi angajaţi, aşa că nu pot face faţă, dacă ajung să lucreze simultan pe două şantiere. Într-un final, problema le-a sărit în ochii şi şefilor de la Transporturi.

„Fenomenul este de când lumea. A fost inventat de zugravi, care vin şi iau trei lucrări şi se duc câte două zile la fiecare client,” spune Dan Costescu, ministrul Transporturilor.

Pentru ca CNADNR să nu mai fie în postura clientului amăgit, se pregăteşte crearea unei instituţii care să monitorizeze utilajele şi experţii angajaţi de constructori.

„Odată ce a câştigat unul din constructori, în baza de date naţională vor fi blocate utilajele şi vor fi blocaţi specialiştii, pentru a nu mai fi folosiţi la ofertarea sau la alte contracte de alte firme. Este un mecanism eficient. Nu l-am inventat noi. Se foloseşte în Italia. Vom elimina această tendinţă a constructorilor de a păcăli,” adaugă Dan Costescu.

Şefii de la Transporturi vor să elimine şi o parte din piedicile birocratice, care ţin pe loc şantierele. De exemplu, lucrările la cei nouă kilometri de şosea rapidă dintre Gilău şi Nădăşelu s-au blocat într-o pădure care nu poate fi defrişată deoarece a expirat acordul de mediu. În calea autostrăzii Sebeş-Turda stau autorizaţii de construcţie care lipsesc pe 58 din cei 70 de kilometri ai drumului rapid. Motivul? Terenurile apar încă în circuitul agricol.

„Ca să putem lucra pe zona respectivă trebuie scoase din circuitul agricol, chestiune care durează şase luni,” explică Cătălin Homor, director general al CNADNR.

Toate problemele vor fi rezolvate până în martie printr-un act normativ care trebuie aprobat de Guvern, promite ministrul Transporturilor. În plus, şeful Companiei de Drumuri vrea ca autostrăzile să fie proiectate de angajaţi ai CNADNR, iar constructorii să se ocupe numai de execuţie.

„Lăsând în responsabilitatea constructorului proiectarea poate jongla astfel încât să aibă un profit cât mai mare,” mai spune Cătălin Homor.

În plus, pot apărea litigii cu statul în care se pierd şi bani şi timp, în condiţiile în care şi aşa avem cei mai puţini kilometri de autostradă din întreaga Uniunea Europeană.