Reguli noi pentru construirea autostrăzilor

Ambasadorul Turciei critică România pentru lipsa autostrăzilor

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Un raport de acum trei ani al Consiliului Concurenţei identifica una din cauzele eternelor întârzieri de pe şantiere. Drumarii se prezintă la mai multe licitaţii cu aceleaşi utilaje şi angajaţi, aşa că nu pot face faţă, dacă ajung să lucreze simultan pe două şantiere. Într-un final, problema le-a sărit în ochii şi şefilor de la Transporturi.

„Fenomenul este de când lumea. A fost inventat de zugravi, care vin şi iau trei lucrări şi se duc câte două zile la fiecare client,” spune Dan Costescu, ministrul Transporturilor.

Pentru ca CNADNR să nu mai fie în postura clientului amăgit, se pregăteşte crearea unei instituţii care să monitorizeze utilajele şi experţii angajaţi de constructori.

„Odată ce a câştigat unul din constructori, în baza de date naţională vor fi blocate utilajele şi vor fi blocaţi specialiştii, pentru a nu mai fi folosiţi la ofertarea sau la alte contracte de alte firme. Este un mecanism eficient. Nu l-am inventat noi. Se foloseşte în Italia. Vom elimina această tendinţă a constructorilor de a păcăli,” adaugă Dan Costescu.

Şefii de la Transporturi vor să elimine şi o parte din piedicile birocratice, care ţin pe loc şantierele. De exemplu, lucrările la cei nouă kilometri de şosea rapidă dintre Gilău şi Nădăşelu s-au blocat într-o pădure care nu poate fi defrişată deoarece a expirat acordul de mediu. În calea autostrăzii Sebeş-Turda stau autorizaţii de construcţie care lipsesc pe 58 din cei 70 de kilometri ai drumului rapid. Motivul? Terenurile apar încă în circuitul agricol.

„Ca să putem lucra pe zona respectivă trebuie scoase din circuitul agricol, chestiune care durează şase luni,” explică Cătălin Homor, director general al CNADNR.

Toate problemele vor fi rezolvate până în martie printr-un act normativ care trebuie aprobat de Guvern, promite ministrul Transporturilor. În plus, şeful Companiei de Drumuri vrea ca autostrăzile să fie proiectate de angajaţi ai CNADNR, iar constructorii să se ocupe numai de execuţie.

„Lăsând în responsabilitatea constructorului proiectarea poate jongla astfel încât să aibă un profit cât mai mare,” mai spune Cătălin Homor.

În plus, pot apărea litigii cu statul în care se pierd şi bani şi timp, în condiţiile în care şi aşa avem cei mai puţini kilometri de autostradă din întreaga Uniunea Europeană.