Raportul MCV pentru România: laude pentru DNA, critici pentru Parlament. Ce ne recomandă Bruxelles-ul în anul electoral 2016
Mişcările de stradă din toamna lui 2015 nu au trecut neobservate, iar Comisia notează, în raport, că acestea arată că românii sunt direct interesaţi de progresele justiţiei.
„Anul 2016 va constitui un an-test în multe privințe. Se va putea evalua cât de profund este ancorată reforma în funcție de proeminența aspectelor legate de integritate în numirile în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar și în verificarea candidaturilor la viitoarele alegeri”, se spune în raportul de la Bruxelles.
Funcţiile de conducere de la vârful sistemului care se vacantează anul acesta sunt vizate de o parte din recomandări. Astfel, experţii cer:
- instituirea unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii
- un sistem independent de numire a procurorilor de rang înalt
- obligarea parlamentarilor prin codul de conduită să respecte independenţa justiţiei.
La capitolul integritate, Comisia aminteşte că fostul preşedinte al Agenţiei de Integritate a fost arestat pentru fapte de corupţie în 2015.
Experţii notează însă că ancheta nu a afectat activitatea instituţiei. Recomandă însă României să ia măsuri pentru respectarea normelor de integritate la alegerile locale şi parlamentare din 2016.
Parlamentarii sunt aspru criticaţi pentru împiedicarea luptei împotriva corupţiei. Una dintre recomandări îi vizează direct.
„Legislaţia în domeniul corupţiei trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile. Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor şi să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie”, se menționează în raport.
Victor Ponta a scăpat de acuzaţia de conflict de interese anul trecut, după ce colegii deputaţi au respins cererea de ridicarea a imunităţii fostului premier. Deputatul Cătălin Teodorescu a scăpat în 2015 de o eventuală arestare, după ce cu un an înainte a fost salvat de colegi într-un alt dosar. Şi Elena Udrea a fost salvată, la rândul său, de una dintre cererile de arestare.
ACTUALIZARE 13:08 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ALE RAPORTULUI PE JUSTIȚIE:
România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV. În același timp, faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil.
Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să se confrunte cu provocări.
Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament.
Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți sunt în continuare lipsite de criterii obiective. Există măsuri îmbunătățite de combatere a corupției generale, dar nu la scara și cu voința politică necesară pentru a remedia această problemă, care este recunoscută pe scară largă drept o problemă sistemică.
Este nevoie în continuare de sprijin pentru consolidarea reformei în vederea asigurării caracterului ireversibil al progreselor.
Anul 2016 va constitui un an-test în multe privințe. Se va putea evalua cât de profund este ancorată reforma în funcție de proeminența aspectelor legate de integritate în numirile în funcții de conducere din cadrul sistemului judiciar și în verificarea candidaturilor la viitoarele alegeri.
Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii:
1. Independența sistemului judiciar
Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.
Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor.
Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor; Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt;
După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;
Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.
2. Reforma sistemului judiciar
Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern;
Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;
Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.
3. Integritatea
Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.
Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată;
Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;
Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”;
Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.
4. Lupta împotriva corupției
Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile. Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice;
Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;
Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și al capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.
Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.
RAPORTUL INTEGRAL, AICI.
ACTUALIZARE 13.02. Parlamentul este criticat din nou în raportul MCV. Experții Comisiei Europene spun că parlamentarii au dat adesea avize negative la solicitările procurorilor privind urmărirea penală sau reținerea și arestarea preventivă a unor parlamentari.
Sunt 14 recomandări făcute de experții Comisiei Europene, grupate pe cele patru capitole în baza cărora este monitorizată România.
În raport se mai arată că urmează un an de test pt sistemul judiciar din România, în condițiile în care anul acesta expiră mandatele procurorilor șefi și vor avea loc alegeri pentru CSM.
De asemenea, raportul face referire și la protestele din noiembrie 2015 și arată că acestea demonstrează că lupta împotriva corupției și reforma sistemului judiciar sunt importante pentru români.
ACTUALIZARE 12.17. Raportul continuă linia celui de anul trecut în privința României, un raport într-o notă pozitivă, dar sunt în continuare critici aduse unor instituții. În document sunt menţionate progresele DNA, dar sunt menținute unele critici la adresa Parlamentului.
Legislativul este criticat pentru că dă avize negative unor solicitări venite din partea justiției, fără însă a le motiva,
De asemenea, există critici cu privire la noile coduri, iar autorităților li se atrage atenția să regleze acele chestiuni care au fost găsite în neconcordanță cu Constituția. De la intrarea noilor coduri în vigoare s-au înregistrat peste 30 de situații când articole din Codul penal sau Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale.
De asemenea, raportul atrage atenția numirile la vârful sistemului judiciar trebuie făcute în baza unei proceduri transparente, pentru a consolida independența justiției.
În ceea ce privește alegerile de la CSM, se atrage atenția că și acestea trebuie organizate în mod transparent.
Raportul MCV pentru România a fost publicat astăzi la Bruxelles. Documentul laudă instituțiile care luptă împotriva corupției și critică Parlamentul pentru frânele puse luptei anticorupție, conținând, ca de obicei, o serie de recomandări, pe patru paliere: independența justiției, reforma sistemului judiciar, integritatea și lupta împotriva corupției.
În anii trecuţi, cele mai mari critici ale experţilor s-au îndreptat către apărarea penalilor din legislativ. De raportul MCV ar putea depinde o eventuală schimbare a poziției Germaniei față de aderarea României la Schengen, în măsura în care extinderea spațiului european de liberă circulație rămâne de actualitate.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare reprezintă un proces de verificare regulată a progreselor pe care România şi Bulgaria le înregistrează în reforma sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei şi crimei organizate.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
