În comuna Mărgineni din judeţul Neamţ, sondele care exploatează gazul lucrează încă de pe vremea comunismului. Astăzi, resurse de exploatat au rămas prea puţine. Din cele 25 de sonde existente, doar câteva mai au presiune să tragă gazul din pământ.
Cea mai bună idee de valorificare a potenţialului din zonă ar fi fost un depozit care să înmagazineze gazul extern şi să elimine intermediarii. Zăcămintele sunt etanşe, iar pierderile minime.
Ruşii au vrut să investească în zonă însă uşile s-au închis când a intrat în joc statul român, spune primarul comunei, Ioan Surdu: „Venise delegație de la Gazprom. Au fost interesați să facă o societate mixtă româno-ucraineană și să poată duce la îndeplinire depozitul. Statul român n-a avut bani, Gazpromul era interesat. În toamna lui 1997 a fost prima discuție. De-atunci se tot discută despre depozitul de gaze naturale de la Mărgineni. Sunt câțiva ani buni. Fapte concrete noi nu am văzut”.
Studiile de fezabilitate făcute în zonă au demonstrat că Mărgineni are într-adevăr capacitatea să stocheze o cantitate uriaşă de gaze.
Depozitul de gaze de la Mărgineni are o capacitate de înmagazinare de până la două miliarde de metri cubi. Dacă ar fi folosit, el ar acoperi necesarul întregii părţi de est a României.
„Dacă ne gândim numai la autorizația de construcție, sunt două milioane și ceva de euro care ar reveni comunității noastre. Cota parte. Cu două milioane și ceva de euro ridici și nivelul de trai al comunității. Această investiție nu este pentru Mărgineni. Este pentru România și pentru zona Moldovei un lucru extraordinar. Noi sperăm”, a mai spus primarul comunei.
În timp ce primarul speră, oamenii din comună trăiesc parcă într-o comedie neagră. Au casele deasupra zăcământului de gaze şi cu toate astea iarna tremură de frig.
România continuă să importe gaze prin companii intermediare de la grupul rus Gazprom și de la companii din vestul Europei, prin conducta Arad-Szeged.