RAPORT. Cum s-a folosit Rusia de preoții români

Kremlinul s-ar fi folosit de preoţi ortodocşi din România  pentru a alimenta protestele împotriva fracturării hidraulice. E vorba de mişcarea anti-gaze de şist de acum câţiva ani. Informaţia vine chiar din Congresul american, care a făcut publică una dintre cele mai ample cercetări ale ale sale pe tema războiului de influenţă purtat de Rusia împotriva democraţiilor europene.

Românul care îi impresionează pe belgieni cu muzica sa

Prima apariție a lui Klaus Iohnanis după demisie

Concedieri pe bandă rulantă în România. Care sunt industriile afectate

Lider PSD: Moțiunea nu va avea nicio șansă

Amenzi de peste 42.000 de lei după meciul Dinamo-Farul

Sârbii cer în stradă demisia președintelui Vucic

Generalul Zisu, despre ceasurile de lux găsite la percheziții

Valeriu Stoica, fost președinte PNL, spune ce ar trebui să facă Ilie Bolojan la Cotroceni

La cafea printre șerpi, șopârle și tarantule. Experiența trăită de clienții cafenelelor exotice

Nu doar în România, dar şi în Bulgaria, Kremlinul s-ar fi folosit de preoţi ortodocşi pentru a alimenta protestele faţă de fracturarea hidraulică, îndreptate împotriva companiei americane Chevron.

Vârful acestor proteste a fost în 2013, iar mişcarea anti-gaze de şist a avut în centrul ei şi membri ai clerului din Moldova. Ei bine, Moscova şi-a aplicat planul descris prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse. Asta potrivit unui scenariu, care apare într-un raport al senatorilor democraţi din Statele Unite. Cercetarea vorbeşte, printre altele, despre felul în care Biserica rusă a devenit un instrument al statului şi e folosită pentru promovarea şi legitimarea intereselor Kremlinului. Totul, pentru reafirmarea noii ordini internaţionale dorite de Vladimir Putin.

Dincolo de felul în care Biserica Ortodoxă Rusă e considerată un agent al haosului rusesc, cum e numit acest război de influenţă, raportul publicat de Comisia pentru Afaceri Externe din Senatul american arată cum amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din Statele Unite nu e ceva nou. El face parte dintr-un tipar vechi de aproape două decenii al regimului Putin de a ataca democraţia şi statul de drept în ţări europene, dar şi în Statele Unite.

În total, raportul detaliază atacurile ruseşti din 19 ţări. E vorba, de exemplu, de campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, finanţare de mişcări politice de extremă dreaptă sau de folosirea resurselor energetice drept armă politică.

Sunt ameninţări care se văd şi la Bucureşti. Ministrul român de Externe a avertizat chiar ieri că statele şi societăţile din regiunea noastră sunt un „poligon de încercare” al Rusiei, care foloseşte toate aceste tactici hibride şi accentuează, astfel, o spirală a instabilităţii regionale.