Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) a dat publicităţii, luni, Protocolul de cooperare semnat pe 15 iulie 2011 cu RMGC. Potrivit documentului, RMGC îşi exprima intenţia de a pune la dispoziţia INP „o contribuţie financiară nerambursabilă în valoare de 70 milioane USD", pentru restaurarea, conservarea şi punerea în valoare a unor monumente istorice, ce urmau să fie identificate de părţi de comun acord, relatează Mediafax.
„Părţile înţeleg şi agreează faptul că angajamentul de finanţare asumat de către RMGC prin prezentul protocol, cu privire la elementele de patrimoniu cultural naţional, este în mod fundamental corelat cu progresul RMGC în dezvoltarea proiectului în fazele de construire şi de exploatare", se mai arată în protocol.
Totodată, părţile se obligau să negocieze şi să încheie contractul subsecvent prin care să dezvolte, detalieze şi completeze protocolul în termen de maximum 15 zile de la data semnării.
Prima tranşă de bani, în valoare de 7 milioane de dolari, trebuia plătită în termen de cinci zile de la data semnării contractului subsecvent, iar cea de-a doua, în valoare, de 3 milioane de dolari - până la data de 10 decembrie 2011.
Restul contribuţiei, de 60 de milioane de dolari, urma să fie plătit în opt tranşe în valoare de câte 7,5 milioane de dolari fiecare, plata primei tranşe urmând să se facă „în termen de 30 de zile de la data încheierii în mod valabil şi a emiterii în favoarea RMGC a ultimei autorizaţii de construire ulterior căreia şi prin implementarea căreia etapa de construire a proiectului este finalizată astfel încât să poată începe faza exploatării".
„În situaţia în care finanţarea necesară dezvoltării proiectului nu este obţinută sau unul sau mai multe acte administrative importante (avize, autorizaţii), care stau la baza dezvoltării proiectului, au fost anulate ori efectele lor sunt suspendate sau construirea ori exploatarea proiectului este suspendată, plata oricărei tranşe viitoare se suspendă până la remedierea situaţiei", se mai arată în protocol.
INP şi RMGC se obligau să păstreze în regim de confidenţialitate termenii şi condiţiile protocolului. Documentul este semnat, din partea INP, de fostul director Josef Kovacs.
INP: „Protocolul este un document ilegal și ilegitim”
Potrivit unui comunicat emis luni de INP, „protocolul semnat în 2011, pe perioada mandatului conducerii numite de Emil Boc, este un document ilegal şi ilegitim care arată maniera abuzivă a fostei guvernări PDL de a trata subiectul Roşia Montană. Mai mult, documentul este lovit de nulitate întrucât a fost semnat de o persoană ce nu avea dreptul de a angaja instituţia în semnarea unui astfel de document".
Directorul INP, Alexandru Muraru, citat în comunicat, spune că, de la numirea sa, în aprilie 2013, l-a destituit pe „juristul care a vizat din punct de vedere al legalităţii un asemenea document şi care a blocat timp de doi ani publicarea acestui protocol". „Voi demara procedurile legale împotriva celor ce au implicat INP într-o situaţie ilegală. INP este o instituţie respectabilă, care îşi îndeplineşte misiunea fundamentală de salvgardare a patrimoniului naţional", a mai declarat Alexandru Muraru.
Tot luni, ActiveWatch şi Asociaţia pentru Monitorizarea Justiţiei anunţau că au obţinut acest protocol, prin executare silită, după ce, printr-o sentinţă din 25 martie 2013, Tribunalul Bucureşti a obligat INP să facă public acest document, solicitat de cele două ONG-uri.