Protecție împotriva inundațiilor. Bani duși pe apa Sâmbetei în nouă ani de nepăsare
Oamenii din comuna Gătaia din Timiş nu pot uita prăpădul care a rămas în urma inundaţilor din 2005. Viitura a rupt în două digul şi a măturat tot în cale.
„Nu și-a revenit pământul, a fost tot în apă, nu am mai avut nimic. În anul acela nu am mai pus nimic că nu s-a mai făcut”, povestește o localnică.
Au trecut aproape 10 ani, dar digul nu a mai fost reparat în totalitate.
„În cazul în care debitul crește, vă dați seama că Gătaia este în pericol într-un permanent pericol”, recunoaște Raul Cozarov, primarul din Gătaia. „Din 2005 și până azi nu s-au mai făcut lucrări (...), digurile au ramas la același stadiu”, explică el. „Sunt familii care au case lângă dig și an de an aceleași familii sunt lovite și sunt în pericol în cazul unei inundații”, mai spune primarul.
Reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Banat încă aşteaptă banii necesari pentru lucrări.
„Mai avem de executat lucrări pentru care am cerut fonduri la Administrația Națională Apele Române, sperăm să le și primim. Nu am primit încă bugetul”, spune Ervin Luci, director la Administrația Bazinală de Apă Banat.
Alt judeţ, alte probleme - Dolj. Pe 7 martie, râul Teslui a ieşit din matcă şi a inundat 60 de gospodării din comuna Drăgoteşti. Nu a fost prima oară, iar locanicii ştiu că nu va fi nici ultima. Lucrările la amenajarea râului s-au oprit acum doi ani, iar de atunci digul construit s-a rupt în trei locuri.
„Vă închipuiți câtă durere am avut și avem...într-o jumătate de oră...prăpădul lumii”, își amintește cu vocea gâtuită de emoție un bărbat.
Primarul localităţii spune că lucrările ar fi fost terminate, dar s-a făcut o greşeală de proiectare.
„Dacă s-ar fi știut că dacă o să vină niște ape mai mari, să-l fi supradimensionat față de stas-uri, față de statistica cursurilor de apă în anii anteriori”, spune Dumitru Dincă, primarul din Drăgotești.
Conducerea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu susţine însă contrariul.
„La momentul la care vorbim, ea încă nu e finalizată, nu e recepționată, deci nu a intrat în administrarea Apelor Romane, este nevoie de încă o sumă de bani pentru a fi finalizate lucrările”, declară Marin Tălău, director ABA Jiu.
În Moldova, la Suceava, o viitură venită râul Ruda a inundat aproape o treime din comuna Dorneşti, în 2010. Guvernul a aprobat atunci un proiect de îndiguire a râului Ruda, dar a finanţat doar o parte din lucrare.
„A venit cu un autogreder în partea ailaltă și a curățat albia pârâului (...) au venit şi au tăiat vegetaţia care este aici, vedeţi cum o rămas şi acu la fața locului”, arată un sătean.
Localnicii spun că numai o porţiune de dig a fost construită şi aceea la aproape doi kilometri depărtare de locul în care s-a rupt malul.
„Aici s-a făcut digul, exact pe apa tot a Rudei care vine de la Vicşani, dar aicea nu a fost inundat nimic, n-au fost probleme, s-a făcut invers digul, nu s-a luat unde o fost urgenţa întâia”, explică localnicul.
„24 de miliarde, gândiți-vă, 24 de miliarde! O prostit o comună întreagă!”, exclamă un alt localnic, plin de năduf.
„Am sesizat toate forurile superioare și ministerul ca sa primesc fonduri, n-am primit până în ziua de astăzi nimic absolut. Apele Romane au sistat lucrarea tot din cauză de fonduri”, spune Gheorghe Luță, primarul comunei Dornești.
2010 a fost un an greu şi pentru oamenii din zona localităţilor Valea Seacă, Sânzieni şi de lângă Târgu Secuiesc, din Covasna, când pârâul Caşin şi râul Negru au ieşit din matcă. Paguba a fost estimată la 71 de milioane de lei.
„În cursul la o lună de zile a fost de două ori inundaţie. Şi era apa până aici, un metru”, își aduce aminte un localnic.
Primăria Sânzieni a făcut la acea vreme studiile de fezabilitate pentru îndiguirea pârâului Caşin, însă banii a venit abia anul trecut. Şi nu toţi. Din 15 milioane de lei cât este investiţia, s-au alocat mai puţin de jumătate.
„Au fost nişte locuri în care la un metru curgea apa. Şi acum, cum se vede, are o lăţime de 12 metri”, arată Balogh Tibor, primarul comunei Sânzieni.
Toţi miniştrii care s-au perindat pe la Ministerul Apelor au vorbit despre întocmirea unor hărţi de risc de inundaţii - utile pentru autorităţi, oameni, dar şi pentru companiile de asigurări. Ultimul termen pentru publicarea lor, anunţat de fostul ministru liberal Lucia Varga, este luna aceasta.
„Sunt 700 de puncte critice identificate în urma verificărilor, puncte care pot fi vulerabilităţi în caz de ape mari şi care pot afecta casele oamenilor şi bunurile lor”, a declarat la Digi24 Lucia Varga. „Hărţile de risc sunt instrumente de planificare pentru comunităţile locale, dar şi pentru cetăţeni. Ei vor şti exact dacă se află într-o zonă de risc sau nu. Companiile de asigurări vor putea să facă şi ele planuri”, a explicat fostul ministru.
Lucia Varga susţine că, în prezent, se lucrează la construcţia a 300 de diguri de protecţie. Anul trecut au fost finalizate doar 35 de lucrări de îndiguire.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
