Împotriva proiectului s-au pronunţat deja câteva organizaţii non-guvernamentale, alături de Ordinul Arhitecţilor din România.
Primarul Sorin Oprescu deja a denumit proiectul Pasajul Scânteia. Tunelul de 740 de metri lungime va costa 75 de milioane de lei, sumă din care primăria nu are, deocamdată, decât 15 milioane.
Intrarea de nord a pasajului va fi construită pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti, în dreptul Fântânii Mioriţa. Capătul celălalt va ieşi din subteran în bulevardul Kiseleff şi va permite accesul şi către Bulevardul Mărăşti. Cel dintâi măr al discordiei îl reprezintă pasajul pietonal prevăzut în proiect, faţă de care asociaţiile civice protestează, dar pentru care edilii au o explicaţie.
„În Piaţa Presei Libere este proiectată o stație de metrou, una foarte importantă, care asigură legătura spre Otopeni, este pe undeva logic să existe şi un pasaj pietonal”, spune Gheorghe Pătrașcu, arhitectul Primăriei Capitalei.
S-a alăturat opoziţiei la acest proiect şi Ordinul Arhitecţilor din România, organizaţie care a şi explicat obiecţiile sale într-o scrisoare către Sorin Oprescu.
„Vorbim de un impact asupra mediului. Vegetația din zonă va fi afectată pe de-o parte de șantier, pe perioada lucrărilor, pe de altă parte prin facilitarea traficului care va crește poluarea aerului”, explică Irina Zamfir, reprezentant ONG.
Cetăţenii se tem însă de altceva: ca nu cumva şantierul să fie început şi apoi lăsat în voia sorţii. Mai ales că primăria nu are decât o cincime din banii necesari lucrării.
Ordinul Arhitecţilor a cerut încă din 2011 ca bulevardele Kiseleff şi Aviatorilor să fie declarate monumente istorice - asta ar fi blocat definitiv planurile de realizare a pasajului, însă Ministerul Culturii a respins solicitarea.