PRO SAU CONTRA. Digi24 a ascultat părerile localnicilor din Roşia Montană despre exploatarea minieră
Maria Bartoc, o localnică din Roşia Montană care se declară pentru exploatarea minieră, a susținut că zona este pentru minerit, nefiind alternative pentru câștigarea unui venit.
„Dacă o să înceapă proiectul, o să ne descurcăm foarte bine. Dacă va înceta să mai meargă, ce se face cu cei 500 de angajaţi? Cine le dă un loc de muncă şi cu ce îmi voi mai ţine copiii? Această zona e pentru minerit, nu e o zona turistică, agricultură nu. E numai piatră. De când ne ştim din minerit am trăit”, a afirmat aceasta.
Pe de altă parte, Eugen Cornea - localnic şi fost miner – este de părere că patrimoniul din zonă trebuie protejat.
„Acest proiect ar fi o catastrofă pentru România. Dacă se va realiza, patru munţi vor fi raşi, ne vom alege cu un iaz de decantare unde vor fi depuse peste 250 de milioane de tone de deşeuri cu cianuri. Acel iaz va fi activ 500 de ani. La Roşia Montană există un patrimoniu unic în lume. El va dispărea odată cu proiectul. În Roşia Montană nu s-a trăit doar din minerit, ci şi din agricultură”, a declarat acesta.
Bărbatul a mai adăugat că numărul de locuri de muncă va scădea pe parcurs.
„Locuri de muncă... Această companie nu va crea, aceşti angajaţi nu ştiu că sunt masă de manevră să se lupte cu noi, cei care suntem împotrivă. Se va începe activ cu 75 locuri de muncă şi se va termina cu 50 locuri. Merită să distrugem atâţia munţi, tot ce e valoros în ţară, pentru atâtea locuri de muncă?”, a întrebat retoric localnicul.
Pro și contra proiectului Roșia Montană
Proiectul Roşia Montană a stârnit dispute încă de la început, adică de acum 15 ani de când canadienii şi-au exprimat interesul pentru aurul din Apuseni. Fiecare tabără îşi are propriile argumente, sprijinite de studii, declaraţii ale unor personalităţi publice sau politice. Cele mai importante argumente pro şi contra proiectului Rosia Montană sunt în jurul a trei teme principale: tema economică, cea a protecţiei mediului şi cea a vestigiilor istorice.
Susţinătorii proiectului minier spun că România va câştiga aproape 6 miliarde de dolari din taxe, impozite şi redevenţe. Dintre aceştia 1,8 miliarde de dolari vor intra direct în bugetul statului. Banii vor veni din dividende obţinute de stat în urma procentului de 25% din acţiunile companiei şi din redevenţele plătite de canadieni care sunt de 6% din valoarea zăcământului.
Cei care se opun proiectului susţin că investitorii nu vor folosi resurse locale, iar echipamentele vor fi importate. În plus, cifrele privind beneficiile statului ar fi crescut în declarațiile investitorilor de la 2 miliarde în 2005 la aproape 6 miliarde acum. Cum în România nu există o piaţă de desfacere a aurului şi nici industrie de procesare, iar BNR a spus că rezervele României sunt suficiente, preţiosul metal va merge la export, spun opozanţii. Nu în ultimul rând, o activitate minieră de asemenea anvergura va anula potențialul turistic al acelei zone.
Protecția mediului este principalul motiv de dispută în acest proiect. Pe de o parte investitorii susțin ca metoda de exploatare cu cianura este folosită în minerit de mai bine de 100 de ani și că tehnologia este aprobata de comisia Europeana, iar 500 de mine din întreaga lume o folosesc în acest moment. Pe de altă parte, organizaţiile neguvernamentale susţin că munţii şi localitatea Roşia Montană vor dispărea de pe hartă, iar exploatarea minieră va polua apele, aerul şi solul.
Locurile de muncă sunt un alt subiect de dispută în acest proiect. Investitorii vorbesc despre 2.300 locuri de muncă, în faza de construcţie, şi de 880 locuri de muncă, în faza de exploatare. Oponenţii acestui proiect nu neagă cifrele, dar arată că miile de locuri de muncă sunt temporare, urmând să existe doar pe perioada exploatării. Întrucât proiectul nu vizează dezvoltarea durabilă, după ce va fi exploatat aurul, oamenii se vor întoarce exact în acelaşi punct în care sunt astăzi. În plus, nu există nici o garanţie că în proiect vor fi angajaţi localnici.
PRO
Câştigul României: 6 miliarde dolari
Câştig imediat (dividende, redevenţe): 1,8 miliarde dolari
Participaţia statului: 25%
Redevenţe (din valoarea zăcământului): 6%
Cianura este o metodă uzuală în minerit
Metoda de extragere respectă normele europene
Riscul deversării apei cu cianură: 1 la 100 milioane de ani
2.300 locuri de muncă în faza de construcţie
880 locuri de muncă în faza de exploatare
CONTRA
Echipamentele vor fi importate, iar aurul exportat
Declaraţiile au fost schimbate de la un an la altul
România nu are industrie de procesare a aurului
Rezervele României sunt suficiente
Distrugerea localităţii şi a munţilor
Poluarea apei, aerului, solului
Pericol de contaminare
Beneficiile: doar câţiva ani
Nu vor fi angajaţi localnici
Membru al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj: Proiectul creeaza un precedent foarte periculos pentru Romania
Tudor Brădăţan, membru al Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj, și-a prezentat, în studioul Digi24, argumentele împotriva exploatării miniere, susținând că acest acest proiect va distruge patrimoniul național.
„Acesta este motivul pentru care oamenii au ieşit în stradă. Proiectul creează un precedent foarte periculos pentru România. Separarea puterilor în stat e încălcată. Acest proiect nu e în interesul românilor, ci urmăreşte distrugerea patrimoniului. Cei din stradă cer demiterea legii. Oamenii care vin în piaţă sunt sensibilizaţi de Roşia Montană. Campania noastră e nonviolentă. În textul de lege e trecută o prevedere prin care o companie poate expropria cetăţeni români de o proprietate dobândită”, a explicat Tudor Brădăţan.
Acesta a mai declarat că este datoria statului să le ofere alternative celor din Roșia Montană, nu a celor din stradă, făcând referire la referendum.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
