Președintele Jobbik, Vona Gabor/ Foto: Mediafax
„Cred că este o declaraţie neeuropeană, există partide radicale, care sunt considerate extremiste, dar care au legitimitate pentru că primesc voturi. Nu este o cale europeană pe care vrea să păşească preşedintele, până când respectă legile statului român, orice cetăţean al UE are libertate de mişcare”, a spus Toro Tibor.
„Băsescu s-a lăsat dus de val, pe care uneori îl provoacă el, de data asta nu l-a provocat, dar a simţit obligaţia de a spune ceva. Din păcate, asistăm la o atmosferă nesănătoasă, în care se pot naşte asemenea afirmaţii de la politicieni cu responsabilităţi înalte. Eu visez despre o Românie în care e posibil să existe asemenea partide, pluralismul politic permite şi aşa ceva, câtă vreme se respectă legea”, a mai spus Toro Tibor, citat de Mediafax.
Potrivit acestuia, problema autonomiei nu este apanajul unui partid şi, până când nu există un sistem de garanţii constituţionale şi legislative pentru autonomia maghiarilor din România, problema este una a maghiarilor de pretutindeni.
„Partidele din Ungaria au obligaţia să reprezinte interesele comunităţilor de dincolo de graniţe, iar Jobbik aşa a înţeles să îşi respecte angajamentele”, a adăugat șeful PPMT.
Traian Băsescu a cerut ieri Guvernului şi Parlamentului emiterea unui act normativ prin care să fie interzisă prezenţa membrilor partidului Jobbik în România, pe care l-a catalogat drept „extremist”.
Premierul Victor Ponta a spus astăzi că Ministerul de Interne îl poate declara, miercuri, pe liderul Jobbik, Vona Gabor, drept persoană indezirabilă pe teritoriul României dacă preşedintele Traian Băsescu, în calitate de şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, avizează procedura.
Aproximativ 3.000-4.000 de secui au participat luni la un miting urmat de un marş la Târgu Mureş. Printre ei şi câţiva reprezentanţi Jobbik, ai organizaţiei „64 de Comitate” şi Garda Maghiară - formaţiune interzisă în Ungaria. Extremiştii s-au îmbrâncit cu jandarmii şi au aruncat cu petarde. Mitingul a fost autorizat, dar nu şi marşul, despre care organizatorii susţin că a pornit ca o plimbare. Manifestanţii au cerut autonomia aşa-zisului Ţinut secuiesc.