În cele trei zile ale summitului, chinezii au promis investiții de peste 8 miliarde şi jumătate de euro. Văd în România ţara cu cel mai mare potenţial din Europa de Est şi nu s-au ferit să folosească vorbe mari.
„România și poporul român au manifestat hărnicie și înțelepciune, fiind precum un tigru economic în Europa Centrală și de est”, a spus Li Keqiang, premierul Chinei.
13 acorduri au fost semnate, dar niciunul nu garantează că investiţiile se vor materializa. Trebuie să demonstrăm că suntem parteneri de încredere.
„Ne dau, dar nu ne bagă-n traistă, motiv pentru care - acum e decembrie - în ianuarie, la un moment dat vreau să facem o discutie separată, cum se implementează proiectele pe care le-am semnat”, a declarat Victor Ponta, premierul României.
Traian Băsescu nu se lasă impresionat de promisiunile oficialilor chinezi.
„Parcă toţi ne urcăm pe pereţi de fericire că premierul Chinei a spus că e o ofertă să facem investiții de 10 miliarde. Nici nu putem să nu vedem că de la UE avem 40 miliarde pentru exercițiul bugetar următor și am mai avut 34 miliarde pentru acesta. În zece ani, de la UE am avut 34 plus 40. Sunt 74 miliarde dedicate României”, a declarat Traian Băsescu, preşedintele României.
Chinezii sunt dispuşi să construiască linii de cale ferată de mare viteză, să cumpere de la noi carne şi vin şi să investească în domeniul energiei.
„Pentru economia națională înseamnă locuri de muncă, înseamnă creștere economică, înseamnă mai multă energie și ieftină în sistemul energetic național”, a spus Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.
În multe ţări unde au semnat contracte, chinezii nu s-au bazat însă pe forţa de muncă locală. În ţările din Africa, un milion de oameni au fost aduşi din Asia şi puşi să contruiască şosele, poduri şi hidrocentrale.
„Ei creează locuri de muncă în China. Chiar dacă plătesc taxe către guvernul Zambiei, trebuie să creăm locuri de muncă înainte de toate pentru locuitorii Zambiei”, potrivit jurnaliștilor BBC.
Munţii de bani cheltuiţi de Beijing în proiectele de infrastructură ale altor ţări nu garantează însă mereu şi calitatea lucrărilor. În Polonia, şantierul unei şosele de mare viteză a fost abandonat de chinezi după ce cheltuielile au depăşit cu 70 la sută costurile iniţiale, pentru că lucrările nu respectau normele europene.
În Parlamentul României, ca acasă
Premierul chinez a ținut un discurs în Parlamentul României, la sfârșitul summitului economic de la București. Un discurs pentru care s-a făcut o mobilizare generală. Special pentru acest eveniment au fost chemaţi la Bucureşti preşedinţii de consilii judeţene, primarii din marile oraşe și au fost aduși în lojă și funcționari din Parlament, oricine numai să fie sala plină. În cele din urmă, efortul a meritat. Românii au reuşit să recreeze atmosfera plenarelor de la Beijing, iar înaltul oaspete s-a simţit „ca acasă”.
Premierul Chinei a părut omul potrivit în locul potrivit. Decorul din Parlament, din timpul şedinţei în care demnitarul comunist a transmis un mesaj de pace şi prietenie, a fost decupat parcă dintr-un congres al partidului roşu.
Oficialul chinez a părut uimit că pauzele pe care le făcea în timpul discursului nu erau umplute imediat cu aplauze. Aşa că tot el a dat tonul. În final, a spus că atmosfera din Parlamentul României l-a mulţumit.
„Nu am simțit că am plecat de acasă, sunt încă acasă”, a spus Li Keqiang, premierul Republicii Populare Chineze, de la prezidiu.
Pentru ca înaltul oaspete să nu se simtă neglijat, sala plenului a trebuit să fie plină ochi. Parlamentarii au mai tras chiulul, dar ca să nu se vadă locuri goale, au fost chemaţi înlocuitori: primari din Bucureşti şi preşedinţi de consilii judeţene. Iar dacă tot nu a fost destul, şi angajaţi ai Parlamentului au fost duşi în sală.
„Și angajații de la Palatul Parlamentului reprezintă parte a populației care este prietenă cu China și și-ar dori fiecare să-l vadă pe premierul chinez”, a spus Neculai Onțanu.
Aglomeraţie mare a fost însă la prezidiu. Ministrul Agriculturii și cel al Transporturilor au plecat din sală înainte ca premierul chinez să susțină discursul, pentru că nu mai aveau loc la tribuna rezervată Guvernului.
Alesii au primit instrucțiuni să se îmbrace și să se comporte sobru. Cei mai mulți invitați au respectat interdicția de a se îmbraca în alb, pentru a nu leza simbolul doliului în China. Doar două doamne parlamentare au uitat de ținuta obligatorie.
La sosirea în Parlament, premierul Chinei a avut parte de onoruri care nu mai fost acordate altui oficial. Preşedintele Senatului l-a întâmpinat chiar pe trepte şi în salonul unde protocolul îi cerea lui Crin Antonescu să primească oaspeţi.
Iar ca o favoare supremă făcută premierului Chinez, pentru prima dată în istoria Parlamentului, steagul Uniunii Europene a fost înlăturat şi înlocuit cu cel al Chinei.