Autorităţile ne asigură că este o procedură normală care se repetă o dată la patru ani. Dar de această dată solicitarea vine în contextul în care situaţia în regiune este tot mai tensionată după anexarea Crimeei de către Rusia.
Consiliile judeţene şi reprezentanţii centrelor militare stabilesc împreună care sunt nevoile armatei. Este vorba despre necesarul de hrană, mai exact cantitatea de conserve, cereale şi alte alimente neperisabile. De asemenea, estimează ce cantităţi de apă, combustibil şi medicamente trebuie să existe în depozite.
„Nevoile sunt stabilite de unități, care fac cereri pentru asigurări de materiale pentru completarea stocurilor de mobilizare și război către centrele militare. Centrele militare au o dublă subordonare și MApN și autorității locale, autoritate care în baza legii trebuie să desfășoare acțiuni pentru completarea acestor stocuri.”, precizează Corneliu Dobrițoiu, președintele Comisiei de apărare din Senat.
Bugetul rezultat în urma acestor calcule este transmis Ministerului de Finanţe, dar banii sunt alocaţi doar în caz de necesitate.
„Este pur și simplu o ipoteză, un scenariu de lucru. Nu se consolidează nici la bugetul localelor nici la bugetul general”, spune Liviu Voinea, ministrul Bugetului.
Autorităţile trebuie să ia toate măsurile şi pentru protejarea populaţiei civile. Adică, trebuie să amenajeze adăposturi subterane, să se asigure că spitalele pot funcţiona în situaţii de criză şi că au mijloace de transport pentru evacuarea oamenilor. Chiar dacă asta înseamnă să rechiziţioneze bunurile companiilor private.
Consiliile Judeţene au termen până pe data de 24 martie să transmită Ministerului de Finanţe bugetele de război.