POVEȘTILE CREDINȚEI. Mănăstirile din Muntenia, istorie și credință
Pe Valea Oltului, bătrânele ziduri ale Mănăstirii Cozia spun poveşti oricui se opreşte să le asculte. Zidit către sfârşitul secolului al XIV-lea, lăcaşul sfânt este unul dintre cele mai vechi monumente din Ţara Românească. Iniţial, mănăstirea ridicată aici s-a numit Nucet, de la nucii care creşteau în zonă. A fost redenumită apoi Cozia, după muntele din vecinătate.
„Cozia este importantă atât prin edificiul ei, dar importantă este şi prin aşezarea ei la această intersecţie, am putea spune, de ţărişoare, adică cele trei state româneşti. Avem Ţara Românească, avem Transilvania şi sigur, prin cele două, ne gândim şi la Moldova”, a explicat Arhimandrit Vartolomeu Androni, stareţul Mănăstirii Cozia.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, la Cozia a fost înfiinţat un penitenciar. „În Primul Război Mondial, nemţii îşi legau caii de picioruşele astea din jurul mormântului lui Mircea cel Bătrân. Fiind de altă credinţă, ei au făcut focul în biserică, au zgâriat sfinţii la gât, aşa, cu săbiile”, a spus arhimandritul.
Mănăstirea adăposteşte mormintele voievodului Mircea cel Bătrân şi pe cel al maicii Teofana, mama domnitorului Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei.
Mănăstirea Curtea de Argeș
Un domnitor trecut în rândul sfinţilor este Neagoie Basarab, ctitor al Mănăstirii Curtea de Argeş, construită în secolul al XVI-lea, pe locul vechii mitropolii a Ţării Româneşti.
De ridicarea Mănăstirii Curtea de Argeş se leagă legenda Meşterului Manole şi a jertfei supreme. Mitul spune că Manole a fost tocmit de domnitorul Neagoe Basarab să contruiască biserica, însă tot ce acesta ridica ziua, noaptea se prăbuşea. Un înger i-ar fi spus meşterelui, în vis, să zidească înăuntru femeia care îi va aduce mâncare, pentru ca peretele să nu se mai dărâme. Legenda spune că mormântul Anei ar fi reprezentat de o cruce aflată pe peretele sudic al mănăstirii.
În lăcaşul sfânt sunt îngropaţi domnitorul Neagoe Basarab, familia acestuia, dar şi regii şi reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Aşa că peste 100.000 de turişti şi pelerini vizitează anual Mănăstirea Curtea de Argeş.
În alt lăcaş de cult care adăposteşte trupul ctitorului său este Biserica Sfântul Gheorghe cel Nou, aflată la Kilometrul 0 al României. Aici este îngropat voievodul Constantin Brâncoveanu, decapitat la Constantinopol împreună cu cei patru fii ai săi. Rămăşiţele domnitorului au fost aduse, în mare taină, de soţia sa, doamna Maria. Dovezi istorice despre eveniment au fost descoperite în anii 1930.
Anul viitor, la 300 de ani de la martirizare, mormintele Brâncovenilor vor fi deschise din nou, iar rămăşiţele vor fi expuse în biserică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
