Două rase de porci românești, Bazna și Mangalița, au devenit, în ultimii ani, tot mai căutate în Europa. Străinii au descoperit că acești porci au carnea la fel de sănătoasă ca a somonilor, fără toxine și cu puțin colesterol. Bazna și Mangalița sunt crescuți, în libertate, prin păduri și pe pajiști și se hrănesc cu iarbă rădăcini, ghinde și ciuperci.
„Dacă ne referim la conținutul în acizi grași nesaturați această carne se poate asemăna cu carnea de somon și cu uleiul de măsline”, a explicat Itu Maria, director Direcția Agricolă Maramureș.
Din carnea porcilor Mangalița, italienii prepară delicatese precum prosciutto, iar spaniolii jambonul de Serrano. La Paris, un kilogram de jambon de Serrano se vinde cu peste 150 de euro. Însă nu fermierii români sunt cei care s-au îmbogățit din comerțul de carne, ci vecinii unguri. În timp ce Ungaria a devenit un mare exportator de animale, în România, rasele de porci Bazna și Mangalița au ajuns în pragul dispariției.
„Mai mulți producători m-au întrebat cum ar fi posibil ca să importe un milion de porci Mangalița din România. Și le-am spus, îmi pare foarte rău nu cred că am mai văzut, în ultimul timp, zece exemplare”, a afirmat Ion Otiman, președinte Institutul de Economie Agrară.
În România, până în anul 2000, nu a existat o lege pentru conservarea raselor tradiționale de porci.
În perioada 2006-2009, Ministerul Agriculturii a acordat subvenții de peste 20 de milioane de euro crescătorilor de Bazna și Mangalița. Numarul lor a crescut rapid, de la 31 de scroafe câte erau în 2005, la 548, în anul 2009. Însă, din anul 2010 și până în prezent, Ministerul Agriculturii a sistat plățile, din lipsă de fonduri, iar efectivele de porci au scăzut de zece ori.
Cum au ajuns în pragul dispariției două rase traditionale de porci aflați, duminică, de la ora 18.30, într-un reportaj Din Interior.