PIAŢA IMOBILIARĂ. Metrul pătrat, la jumătate de preţ faţă de 2008
Locuinţele sunt mai scumpe dacă sunt aproape de centru şi de metrou.
Distanța față de centrul orașului și apropierea de mijloacele de transport în comun au cel mai mare impact în prețul unei locuințe. Dacă o locuinţă în zona centrală se vinde cu 1000 de euro metrul pătrat, alta în zona semicentrală ajunge la 850 de euro metrul pătrat.
În cazul locuinţelor de la periferie dar care sunt şi mai departe de mijloacele de transport în comun, preţurile sunt şi mai mici, de până la 650 de euro pentru un metru pătrat. Dezvoltatorii imobiliari spun că prețul caselor este influențat foarte mult și de calitatea finisajelor.
Un cost în plus îl reprezintă racordarea locuinţelor la utilităţi.
La nivel naţional, preţul mediu cerut pentru o locuință este acum de 935 de euro pentru metru pătrat. Adică la jumătate față de 2008, când un metru pătrat se vindea cu peste două mii de euro.
Anii prosperităţii imobiliare de carton au lăsat un preţ greu de plătit pentru mii de români - în special pentru cei care au achitat în avans locuinţe existente doar pe hîrtie. Acum, clienţii marilor proiecte imobiliare s-au trezit prinşi în capcana falimentului.
Recent, a debutat în Bucureşti procesul în care cei ce au dat bani îi cer socoteală unui dezvoltator care nu le-a dat nimic în schimb. Oamenii cer să devină proprietarii blocurilor-fantomă.
Cazul Planorama - mii de români au luat credite pentru apartamente care nu au mai fost finalizate
Acolo unde astăzi ar fi trebuit să se înalţe un modern complex rezidenţial, se găseşte doar un şantier pustiu. În 2006, clienţii complexului Planorama au achitat în avans apartamente care existau numai pe hârtie. Acum, lucrările sunt sistate, iar clienţii nu au nici măcar acte de proprietate pe clădirile construite pe jumătate.
Clienţii au ajuns în instanţă, unde cer să li se recunoască dreptul de proprietate pe apartamentele contractate. 45 de cetăţeni străini se numără printre reclamanţi. O familie din Grecia, de exemplu, a investit peste 100.000 de euro în acest complex.
„La acea vreme, când am investit în România, piaţa imobiliară era foarte, foarte bună. Perspectiva era fantastică, statisticile arătau îmbucurător şi ne-am spus: de ce să nu investim? Dar nu ne-am dat seama că şase ani mai târziu lucrurile vor ajunge unde au ajuns astăzi”, spun reclamanţii.
Avocaţii avertizează că asemenea achiziţii imobiliare sunt foarte riscante.
Complexul Planorama trebuia să includă patru blocuri turn, cu peste 1.000 de apartamente. După şapte ani de la demararea construcţiilor, un singur bloc este aproape gata. Alte ansambluri rezidenţiale au intrat şi ele în insolvenţă: de exemplu, Cortina Residence şi Laguna Residence, din Capitală. Mii de clienţi se luptă acum în instanţă să recupereze zeci de milioane de euro.
Investitorii străini în domeniul imobiliar au adus în primele trei luni ale anului peste 120 de milioane de euro în România
În ultimii 4 ani, marcaţi de criza economică, nu s-au făcut prea multe investiţii străine în sectorul imobiliar. Dar prima parte a anului 2013 arată că situaţia se schimbă.
Datele de la Registrul Comerţului arată că banii cheltuiţi acum pentru construirea de apartamente şi spaţii de birouri sunt de 7,5 ori mai mulţi faţă de cei investiţi în perioada similară a anului trecut. Locuinţele au spaţii mai puţin generoase faţă de cele realizate în anii dinaintea crizei, dar şi preţuri de vânzare mai mici.
Firmele care au început investiţii imobiliare în acest an au în spate investitori din Cipru, Olanda, Spania şi Luxemburg. Construiesc în special blocuri de locuinţe şi spaţii de birouri. Vedeta anilor trecuţi, industrialul, are doar proiecte în aşteptare.
O altă noutate pentru 2013: specialiştii din piaţă spun că noile construcţii sunt calitativ mai bune faţă de cele realizate în perioada de boom imobiliar.
Nu doar străinii investesc mai mult şi îşi adaptează proiectele noilor cerinţe ale pieţei, dar şi dezvoltatorii români fac schimbări în planurile de investiţii.
Dar pentru a construi cât mai multe locuinţe pe suprafeţele deţinute, unii investitori nu mai creează şi spaţii verzi în jurul imobilelor sau parcări suficiente.
Noile clădiri de apartamente se realizează în special la periferia marilor oraşe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
