Pământul românilor, profitul străinilor
Cele mai solicitate sunt zona Bărăganului, a Câmpiei de Vest, adică Timiș, Arad, Ialomița, Teleorman și Brăila.
În topul cumpărătorilor de terenuri agricole sunt Italia, cu 24,48%, Germania cu 15,48%, țările arabe, cu 9,98%. Cei mai activi cumpărători sunt țări ca Iran, Irak, Libia, Siria sau Arabia Saudită. Este însă periculos cum sunt valorificate terenurile, există riscul ca mare parte a producției să se ducă la export.
De la 1 ianuarie 2014, străinii vor putea cumpăra terenuri în România și ca persoană fizică, pentru că piața se va liberaliza.
Agricultura făcută rudimentar, lipsa banilor pentru investiţii, dar şi a sistemelor de irigaţii au făcut ca românii să nu prea fie intersaţi de terenurile pentru care mai că nu se băteau la începutul anilor 90. Multe terenuri nu au mai fost lucrate de ani de zile, iar proprietarii lor nu ştiu cum să facă să mai scape de ele.
Pământurile Moldovei se vând ieftin
Prețul este destul de mic comparativ cu cel din alte țări. Potrivit unui studiu, prețurile terenurilor agricole variază în funcție de regiune. Cel mai scump e în județul Ilfov, unde prețul unui hectar ajunge la 2.700 de euro. În nord-est și sud-est, un hectar se vinde cu sume cuprinse între 2.000 și 2.150 de euro, iar în sudul țării un hectar costă între 2.000 și 2.350 de euro. Prețurile sunt însă și de zece ori mai mici decât în alte state. În Anglia, un hectar costă chiar și 24.000 de euro.
Terenurile mari, la mare căutare
Apropierera de Ungaria şi infrastructura mai bună a acestui stat au făcut ca multă vreme terenurile din vestul ţării să fie mai căutate de străini. Aşa că, teoretic, preţul unui hectar de teren ar fi trebuit să fie mai mare. Pe de altă parte, faptul că sunt destul de puţini proprietari de teren ce deţin suprafeţe mari, cele mai căutate de străini, a stagnat eventuala creştere a preţurilor.
În jumătatea de vest a țării, cele mai scumpe terenuri agricole sunt în Banat, unde un hectar costă 2.250 de euro. În Oltenia, aceeași suprafață costă 2.000 de euro, iar cele mai ieftine terenuri sunt în Maramureș, un hectar costă 1.800 de euro
Terenurile agricole, tot mai scumpe
De la începutul crizei economice, preţurile apartamentelor şi ale terenurilor pentru construcţii au scăzut continuu. Nu la fel s-a întâmplat și cu terenurile agricole. Preţurile cerute de proprietari au crescut chiar şi cu 300 la sută în această perioadă. Pare mult, dar dacă ne raportăm la preţurile terenurile agricole din vestul Europei vedem că la noi sunt încă mult mai ieftine.
Interesul din ce în ce mai mare pentru terenurile agricole a făcut ca preţurile să crească în ultimii ani.
„Terenurile agricole sunt acel segment al terenurilor, care a cunoscut aparent paradoxal o creștere, și o creștere deloc sensibilă, una chiar accelerata 200-300% față de perioada de boom imobiliar”, afirmă Răzvan Muntean director imopedia.ro.
Cele mai scumpe terenuri sunt cele din jurul Capitalei. Un hectar de pământ poate ajunge şi la 3.000 de euro. În schimb, cele mai ieftine terenuri pot fi cumparate în Moldova şi Maramureş. În celelalte zone ale ţării, preţul mediu al unui hectar de teren agricol depseste 2.000 de euro.
Experţii spun că valoarea pâmântului depinde de mai mulţi factori.
„Depinde de zonă, de fertilitatea solului, de amplasament, sunt mulți indici care contribuie. Depinde de distanța către centrele comerciale”, spune Laurențiu Baciu, președinte LAPAR.
Deşi un hectar de teren valoreaza de 15 ori mai mult decât pensia lor, mulţi ţărani nu vor să îşi vândă ogorul.
„Noi nu am vândut și nici nu avem de gând. Nu îl vând, cât oi putea munci, îl muncesc”, spune un pensionar.
Dar din păcate, unii s-au lăsat convinşi să vândă din cauza sărăciei.
„Păi dacă n-am avut cu ce să-l recoltăm, adică cu ce să-l întreţinem, de-aia l-am dat, că altfel nu-l dădeam”, spune un timișorean.
Chiar dacă terenurile de la noi în ţară s-au scumpit în ultimii ani, preţurile nu se compară cu cele pentru terenurile din vestul Europei. Aici un hectar de pâmânt ajunge şi la 50.000 de euro.
Preţul terenurilor agricole în Europa
Olanda: 47.000 euro/ha
Danemarca: 33.000 euro/ha
Marea Britanie: 24.000 euro/ha
Germania: 15.000 euro/ha
Franţa: 13.000 euro/ha
Polonia: 7.000 euro/ha
Străinii caută terenurile românești
În ultimul deceniu, investitorul german Andreas Friedman, a investit peste 10 milioane de euro la noi în ţară. A cumpărat 1.500 de hectare de teren, iar alte 2.000 le-a luat în arendă. Cultivă grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui. Afacerea merge atât de bine, încât investitorul a decis să mai cumpere alte 500 de hectare.
„Este bun, este frumos, sunt posibilităţi mari de dezvoltare, e păcat că pământul este lăsat nelucrat”, spune Andreas Friedman, investitor agricol.
În prezent, legea le permite cetăţenilor străini să cumpere teren agricol pe teritoriul ţării noastre, doar prin intermediul unor societăţi comerciale înfiinţate în România. Chiar şi aşa străinii deţin cea mai mare suprafaţă de teren arabil dintr-o ţară europeană, aproximativ 800.000 de hectare. Cei mai mulți proprietari de terenuri sunt italieni, danezi și olandezi, iar achiziţiile sunt concentrate în vestul şi sudul ţării.
Din 2014, restricţiile pentru străini la cumpărarea terenurilor vor fi ridicate, conform acordurilor cu Uniunea Europeană.
„România nu are cadastrul făcut. Rămâne de văzut cine are curaj şi va risca bani să cumpere proprietăţi neclare”, susține Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri.
Guvernul nostru vrea totuşi să impună anumite reguli. În primul rând, străinii care cumpără teren agricol vor trebui să-l păstreze cel puţin zece ani în proprietate. Este o măsură menită să limiteze specula cu terenuri agricole, o afacere din care au de câştigat cei care au cumpărat masiv proprietăţi şi le-au vândut în perioada de boom imobiliar. Mai mult, cei care plănuiesc să construiască un parc eolian sau un complex de vacanţă pe terenul agricol vor trebui să aștepte 20 de ani pentru a-i putea schimba destinaţia.
Însă ţara noastră nu va putea controla şi modul de exploatare a terenurilor cumpărate de străini.
„Dacă analizăm producţia de legume, peste 50% sunt din import. Când analizăm datele de producție, noi depăşim necesarul de consum din producţia internă”, spune Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Străinii ar putea, de exemplu, să exporte întreaga producţie în ţările lor de origine şi să lase România să depindă în continuare de importurile de cereale, de legume şi de fructe la suprapreţ.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
