Pulverizarea substanţelor împotriva ţânţarilor a început în Parcul Herăstrău, imediat după lăsarea serii. Angajaţii primăriei nu au ţinut cont că parcul era plin cu oameni.
„Tocmai de asta ne-am întors, pentru că ne ustură nasul şi copilul o să sufere dacă continuăm. ”
***
„Le-am spus că utilizează substanţe toxice atât vreme cât în parc se află încă populaţie. ”
***
„Eu sunt însărcinată, mai sunt copii mici. Aici e un concert. Oamenii ăia nu au cum să plece de acolo. ”
Tudorel Popa, Centrul de Protecţie a Plantelor: „Niciun fel de risc, niciun fel de risc! Sunt substanţe de top, de care noi am mai folosit, din categoria insecticide.”
Cinci maşini dotate cu tunuri de mare putere şi alte două acţionate manual au stropit arborii de pe toate aleile parcului.
„Dacă aţi fi venit acum ceva timp prin parc vă spun eu că nu puteaţi să staţi de ţânţari.”
De tratamente se ocupă Centrul de Protecţie a Plantelor, pentru că Primăria Capitalei nu are nici acum un contract cu o firmă specializată. Licitaţia a fost contestată de mai multe ori, aşa că municipalitatea face tratamentele cu resurse proprii. Specialiştii spun că acţiunea ar fi trebuit începută în luna martie. Mai atrag atenţia că ţânţarii îşi petrec 75 la sută din viaţă în apă, ca larve şi doar adulţii zboară.
Constantin Răduţă, biolog: „Într-un metru părtrat de apă stagnantă se dezvoltă 100.000 de ouă care se transformă în ţânţari adulţi, zboară şi se răspândesc pe o suprafaţă de 2 km. Şi atunci te gândeşti ce e mai bine? Să tratezi un metru pătrat de apă sau să umbli după aia să tratezi 2 km pătraţi de ţânţari adulţi?”
Chiar şi aşa, acţiunea va continua, timp de trei zile, în Parcurile Herăstrău, Mioriţa, Circului, Floreasca, Cişmigiu şi în zona Cartierului Francez. Procesul va fi reluat după o pauză de trei săptămâni.