Elena are acum 28 de ani şi în urmă cu șapte ani a făcut o operaţie de transplant de rinichi. Problemele au apărut încă din adolescenţă.
„În timpul meciurilor, antrenoarea mea şi-a dat seama că se întâmplă ceva cu mine şi m-a trimis la un control şi aşa am aflat şi a fost devastator pentru mine pentru că îmi plăcea ce făceam şi nu am mai avut voie să fac sport , a fost groaznic”, a povestit Elena Vlad.
Ajutorul a venit chiar de la mama sa, care i-a donat un rinichi. Alţii însă trebuie să caute alte soluţii şi au nevoie ca familia unui pacient în moarte cerebrală să accepte ca acestuia să îi fie prelevate organele.
În momentul în care a apărut un astfel de donator, Neluţu a fost chemat la spital, împreună cu alţi şapte pacienţi, aflaţi şi ei pe lista de aşteptare.
„După analizele care au urmat, compatibilitatea a fost de 45%. M-au ales pentru a fi supus unui transplant”, a spus Neluţu Voicu.
Lipsa donatorilor nu reprezintă însă singura problemă. De cele mai multe ori, spitalele nu au locuri suficiente pentru a primi la tratament toţi pacienţii cu astfel de afecţiuni.
„Pentru noi este o prioritate absolută să extindem secţiile de terapie intensivă pentru că numărul mare de pacienţi ne-a pus de multe ori în imposibilitatea de a accepta alţi pacienţi”, a declarat Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni.
În România operaţiile de transplant se fac din anul 1999. În total, aproximativ 3.400 de pacienţi au fost supuşi unei astfel de intervenţii. Alţii 3.700 sunt încă pe listele de aşteptare.