Monica Iacob Ridzi: Mediafax FOTO
"Poezia pentru care am obţinut locul al doilea la concurs, intitulată "Poezie despre viaţă", este emoţie şi gând. Gândurile care mă frământă de când sunt în penitenciar. Am scris-o la începutul lui martie, în primele zile la Spitalul Jilava. Acum ar putea fi puţin altfel, dar atunci, în urmă cu mai bine de trei luni, aşa a fost. De atunci am scris sute de pagini: poezie, proză, cererea de graţiere, gândurile mele…", scrie Monica Iacob Ridzi pe blogul ei, unde a publicat poezia.
Ea adaugă, totodată, că scrisul este un mijloc de evadare şi o face să se simtă mai aproape de familie.
"Din când în când fac pauză şi mă aşez pe pat, sperând că durerile cumplite pe care le resimt să se atenueze. Când simt că pot să mă ridic, continui să scriu. Aşa reuşesc să "evadez" şi să mă simt aproape de copiii mei, de soţul meu, de familia mea. Scriind", afirmă Ridzi pe blogul personal.
"Poezie despre viaţă" este scrisă de mână, pe două pagini, are zece strofe de patru sau şase versuri, în care Monica Iacob Ridzi vorbeşte despre condamnarea sa, despre dragostea pe care le-o poartă celor doi copii, care o fac să reziste, despre boală şi durerile pe care le îndură.
În urmă cu o săptămână, Monica Iacob Ridzi a obţinut premiul al doilea la concursul "Poezie de puşcărie", la secţiunea "Poezie femei", ea purtând proteze la picioare la decernarea premiilor, scria pe Facebook scriitorul Dan Mircea Cipariu, preşedintele juriului.