Decizia a fost luată în unanimitate de cei nouă judecători ai CCR.
Plenul CCR a analizat și a decis astfel ca urmare a sesizărilor formulate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de PDL privind modificările aduse Codului Penal în ceea ce presa a numit „marțea neagră”.
ICCJ a sesizat Curtea Constituțională, anul trecut în decembrie, pe motiv că schimbările duc la încălcarea statului de drept. După modificarea Codului Penal, preşedintele României, deputaţii şi senatorii au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici.
Înainte de ședința CCR, președintele Augustin Zegrean a subliniat că e „o temă grea”, pentru că sesizarea a fost făcută de peste 90 de judecători de la Înalta Curtea. „Trebuie să fim cel puțin pe măsura așteptărilor lor. A fost o temă mult discutată, lumea așteaptă, va trebui să fim deștepți”, a declarat Zegrean.
Gheorghe Iancu: „Dezavantajele pe care și le-a creat USL aprobând asemenea modificări sunt enorme”
Decizia a fost comentată în direct la Digi24 de profesorul de drept constituțional Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului. El a detaliat procedura legală de urmat după decizia Curții.
„El se întoarce în Parlament, cum este normal, dar Parlamentul va trebui să țină cont de ce spune Constituţia, nu neapărat de ce spune Curtea Constituțională. Problema este că dezavantajele pe care și le-a creat USL aprobând asemenea modificări sunt enorme. Pentru că, în primul rând așa este, se produce acea superimunitate, pentru ei, pentru parlamentari, în condițiile în care în fața legii penale toată lumea este egală și ca urmare nu am înțeles cum de au îndraznit să înțeleagă să-și facă un cod al lor, penal”, a spus Gheorghe Iancu.
„În momentul în care s-a pronunat CCR, în perioada de până la modificarea textelor respective, dar nu mai mult de 45 de zile sau 60 de zile când este vorba de un text mai complicat, aceste texte neconstituționale se suspendă în aplicare, iar dacă după acele termene de 45 sau 60 de zile Parlamentul nu ia nicio măsura, ele ies din sistemul legislativ”, a precizat profesorul de drept constituțional.
Fostul Avocat al Poporului a subliniat că acest proiect poate fi atacat din nou la CCR, chiar textele care au fost modificate, în situația în care nu respecta Constituția.
„E o lege votată de ei pentru ei”, a comentat expertul anticorupție Laura Ștefan, la Digi24.
Care este miza modificărilor aduse Codului Penal
Prin scoaterea acestor categorii din rândul funcţionarilor publici, demnitarii nu vor mai putea fi cercetați de DNA sau Parchet pentru fapte de corupție care se aplică funcţionarilor publici. De exemplu, abuzul în serviciu, luarea de mită, traficul de influenţă, dar şi alte fapte cum ar fi conflictul de interese.
Aceste modificări au atras critici din partea mai multor instituţii precum Preşedinţia, ANI, CSM, dar şi a unor parteneri externi ca Statele Unite, Olanda, Germania sau Marea Britanie.