Miron Mitrea a explicat la Digi24 cum s-a negociat contractul cu Bechtel
Fostul ministru al Transporturilor din Guvernul Năstase în perioada semnării contractului cu Bechtel, Miron Mitrea, a detaliat la Digi24 toate etapele dinaintea semnării contractului cu firma americană Bechtel pentru construcția Autostrăzii Transilvania.
Negocierile au durat un an și jumătate, nu au fost făcute „pe genunchi”, a explicat Miron Mitrea, și au pornit în baza unui acord dintre România și SUA.
La zece ani de la semnare, contractul cu Bechtel urmează să fie reziliat, după cum a anunțat ministrul Dan Șova. Americanii au încasat deja 1,2 miliarde de euro de la contribuabilul român pentru doar 52 de kilometri. Săptămâna trecută, ministrul „marilor proiecte”, Dan Sova anunța că „luni se încheie cu totul”, însă se pare că la mijloc ar fi problemele legate de despăgubiri, iar Corpul de Control al premierului va verifica acest contract.
Suma vehiculată drept daună, de um miliard de euro, „umflată”
„Contractul cu Bechtel se va închide, nu știu cum. Nu sunt cu informațiile foarte la zi”, a declarat Miron Mitrea, care a explicat că suma pentru care se va rezilia contractul depinde de câte utilaje are pe șantier acum firma americană.
„Foarte multă lume vorbește despre ce daune plătești în momentul în care reziliezi un contract. Sigur, cele mai importante sunt cele legate de imobilizarea utilajelor. (...) Depinde extrem de mult de utilaje, care e costul ca ele să fie relocate și aici se închide costul”, este de părere Miron Mitrea.
Suma vehiculată de fostul ministru Anca Boagiu, de un miliard de euro, a fost catalogată de Miron Mitrea drept „umflată”. „Anca Boagiu este și un politician experimentat, mai bagă și ea un pic bățul prin gard, este firesc să facă asta”, a comentat Miron Mitrea.
„Astăzi trebuia să mergem pe autostradă, mai corect, trebuia să mergem de la București la Brașov pe autostradă. Pentru că dumneavostră vorbiți de un singur proiect care a fost blocat, Bechtel. Eu vreau să vă spun că în 2005 a fost blocat Bechtel, a fost blocat București – Ploiești, care la ora actuală este aproape gata, mai lipsește un tronson, a fost blocat Comarnic – Brașov, a fost blocată Centura Brașovului și după aceea a fost blocat Bechtelul. În acest moment trebuia să plecăm din București și să mergem pe autostradă până în granița cu Ungaria, confrom înțelegerii parafată și încheiată de Adrian Năstase, în 2001, prim ministru al Guvernului României, cu premierul Ungariei, Peter Megyesi. Atunci s-a decis ca traseul celor două autostrăzi să se unească în 2012. Iaca, ungurii întârzie doi ani, iar noi întârziem vreo 12 sau nu știu cât vom întârzia până la sfârșit ca să închidem cele două autstrăzi”, a declarat Miron Mitrea.
De unde a pornit contractul
Întrebat concret cine este de vină pentru eșecul proiectului, Miron Mitrea a declarat că nu-i plac „chestiile politice”, însă a catalogat modificările aduse în timpul renegocierilor cu Bechtel de echipa succesorului său la conducerea Ministerului Transporturilor, Gheorghe Dobre, drept „halucinante”.
„Nu pot să vă răspund așa (cine e de vină – n.r.), mie nu-mi plac chestiile astea politice, „De vină e Dobre”. Dobre a fost primul care a tăiat finanțările, dar nu a tăiat numai asta domnul Dobre. Le-a tăiat și pe cele spune mai devreme, a blocat și toate autostrăzile de pe Coridorul IV, ca și DN7, a blocat tot ce era în lucru în momentul respectiv. Nu știu, lumea spunea că a primit ordin, eu nu am asemenea infomații. Eu am văzut că a spus: Stop investițiile, să le renegociez eu încă o dată”, a detaliat Miron Mitrea.
„S-au făcut modificări halucinante în proiect, nu le-am înțeles nici până astăzi de ce s-au schimbat soluțiile tehnice, de ce s-au schimbat trasee”, a sublinait fostul ministru al Transporturilor.
„Sunt câteva observații care trebuie făcute la acest material. În primul rând, s-a negociat un an și jumătate, n-a fost deloc pe picior. În al doilea rând sau poate în primul rând, contractul Bechtel urmează unui acord care e în vigoare și astăzi, între România și Statele Unite ale Americii, primul acord făcut de SUA cu un stat independent, ca să spun așa, de dezvoltare a infrastructurii României. Există acest acord, România a două acorduri, semnate de mine, cu SUA și cu China. Cu SUA a rezultat Bechtel, cu China, trebuia să facem podul peste Dunăre de la Brăila – Galați și s-a blocat tot în aceeași perioadă”, a precizat fostul titular al portofoliului Transporturilor.
Potrivit lui Miron Mitrea, inițial a fost un acord între cele două state, România și SUA; apoi a fost un sistem de selecție între Departamentul Comerțului al SUA și Ministerul Comerțului din România, în care noi, Ministerul Transporturilor, nu am fost implicați, în care s-a selectat, de pe o listă scurtă pusă la dispoziție de către americani, fiind firma Bechtel. După aia a fost discuția cu Uniunea Europeană – că aud că UE a fost împotrivă, a fost la început, după discuții avem acordul UE, bineînțeles pe acest contract, că nu puteam lucra. L-am văzut pe domnul Băsescu întrebându-se de Banca Mondială și FMI nu au fost împotrivă. Pentru că au fost de acord. Am discutat, am negociat. Un contract de 2,2 miliarde de euro nu se negociază așa, peste noapte”, a subliniat Miron Mitrea.
Fostul ministru a detaliat etapele din proiectarea proiectului și schimbarea traseului.
Întrebat în direct de Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt al PDL, de ce nu s-a terminat acest proiect, Miron Mitrea a explicat că în momentul plecării de la guvernare, în 2004, România a avut un proiect de dezvoltare a sistemului de autostrăzi în România, etapizat pe ani, iar că în acest moment trebuia să fie gata Autostrada Transilvania.
Invitat să dea explicații la parchet
Întrebat dacă bariera a fost pusă de cei care au urmat la guvernare, Miron Mitrea a evitat un răspuns concret.
„Se vorbește foarte mult despre modul cum se folosesc banii publici. Noi am încercat să facem progame naționale, să strângem pe niște programe naționale resursele și să le împrăștiem cât mai puțin. După 2005 a fost domnul Dobre, care a avut... să vă spun că am fost cred că la procuratură în perioada respectivă pe Dosarul bechtel, că am avut reclamații semnate de domnul Dobre vreo sută, exagerez, am avut multe. Am fost și am prezentat acordul dintre state. Ceea ce nu spune nimeni este că România a avut o înțelegere cu UE pe acest proiect, nu pe altul, singura de acest fel, ca să ne dea aprobarea să îl construim și sprijinul, și anume să facem o analiză specială, care se numește „value for money”, adică cât obții pentru ce ai plătit. Lista scurtă în asemenea cazuri a fost dată de Bruxelles. Eu am cerut o listă scurtă de cinci, mi-a dat o listă scurtă de trei firme: o firmă germană, una franceză și una engleză. Datorită faptului că Bechtel era firmă americană, nu am luat firma engleză, în mod evident, și din cauză că firma care asigura ingineria, care câștigase licitația, era o firmă franceză, m-am gândit să iau firma germană dinc ele tri puse la dispoziție de Bruxelles. Există raportul, nu știu de ce nu vrea nimeni să îl scoată dela minister, îmi pare rău că nu am plecat cu o copie a acelui raport, care spune că din punct de vedere al „value for money” contractul este foarte bun, nu bun, nu acceptabil, este foarte bun. Că la 2,2 miliarde, cum arată contractul, pentru 415 kilometri, România face o afacere foarte bună”, a detaliat Miron Mitrea.
Întrebat să explice ce s-a întâmplat de s-a ajuns la actualele pierderi financiare, Miron Mitrea a explicat: „S-a abătut asupra României taifunul Dobre, așa s-a numit. El a renegociat contractul și a scos proiectarea într-o parte și a făcut o economie teoretică de 120 de milioane și a făcut o pierdere practică de două miliarde, vedem acum. Pentru că asta se întâmplă: s-au găsit alte soluții, alte trasee, s-a intrat exact prin zonele cele mai contaminate, prin siturile arheologice cel mai greu de rezolvat, s-a intrat prin mlaștini, cum e la Oradea...”.
Laszlo Borbely, fost ministru în același Cabinet, a explicat că formațiunea sa politică, UDMR, a a sprijinit proiectul, care a căzut însă pradă unui lanț al slăbiciunilor. „A problemă la noi cu asumarea politică a mai multor guverne”, a afirmat Borbely, cu referire la reevaluarea făcută contractului, care a dus la întârzieri ale contractului și plata unor penalizări.
„Nu mă spăl pe mâini prin faptul că nu am participat la selecție”
„Ministerul Comerțului Român a selectat din lista scurtă americană Bechtelul. Sigur, asta s-a produs la Washington, dar nu din cer au selectat. Și în urma unei vizite pe șantierul din Croația, unei vizite pe șantierul din altă parte, pentru că erau patru, cinci firme propuse de americani, le-a plăcut cel mai mult cum mergea șantierul din Croația și ne-au propus Bechtelul. Nu mă spăl pe mâini prin faptul că nu am participat la selecție: În acordul semnat de statul român și SUA nu era ministerul pe care îl conduceam eu atunci ca parte la selecția firmei respective. Am sprijinit-o și o sprijin în continuare”, a declarat Miron Mitrea.
Întrebat dacă bani vor fi recuperați. Miron Mitrea a explicat că a fost chemat invitat în fața procurorilor, în perioada 2005 - 2007, de zece, 15 de ori, pentru a explica cum s-a negociat acest contract, dar nu a fost deschis niciun dosar în ceea ce privește perioada în care a fost ministru.
Întrebat ce ar putea verifica Corpul de Control în prezent, Miron Mitrea a fost de părere că s-ar putea controla cum au fost modificate clauzele din contract și pe ce s-au dat banii.
Miron Mitrea a explicat că nu a vorbit u Dan Șova în ultimele două săptămâni despre contractul cu Bechtel, fostul ministru a declarat: „În general, rezilierea unui contract este mult mai scumpă decât ducerea lui la capăt. În mod firesc, dau întotdeauna sfaturi: du contractul până la capăt (...) Dacă vrei să scoți din mocirlă un proiect mare, trebuie accelerezi pe el, altfel nu iese, mocirla se face din ce în ce mai mare, prețuri costuri. El nu poate să iasă decât mai rău”.
Miron Mitrea a detaliat și unul dintre punctele renegiociate, respectiv frază din contract: „Se poate plăti la începutul fiecărui an până la 30% din valoarea estimată pe anul respectiv”, care a fost schimbată de echipa fostului ministru Miron Mitrea, condusă de un fost director de la CNADNR, potrivit spuselor fostului ministru, cu „se va plăti a începutul fiecărui an până la 30% din valoarea estimată a lucrărilor pe anul respectiv”. „Deci constructorul exprima că face 200 de milioane de euro, tu trebuia să-i dai jos 60 de milioane pe care nu-i dădeai și vedeai penalități”, a explicat Miron Mitrea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
