Miniștrii Cabinetului Ponta II vizați de procurori

Așa cum precizase acum două zile și a subliniat și azi premierul Victor Ponta, din viitorul Guvern vor face parte persoane care au fost anchetate de procurori.

Primul ministru spunea, acum două zile, că în viitorul Guvern vor fi şi persoane împotriva cărora s-a declanşat un proces de urmărire penală, amintind că astfel de acţiuni au fost dispuse de instanţă şi în cazul foştilor miniştri Chiuariu şi Atanasiu, obligaţi să plece din guvern, dar achitaţi ulterior.

În acest context, Victor Ponta făcuse referire și la fostul premier Adrian Năstase, care execută condamnarea din dosarul „Trofeul calității”.

Întrebat, luni, dacă va avea ca miniştri persoane împotriva cărora s-a declanşat un proces de urmărire penală, premierul a răspuns afirmativ.

„Da, pentru că...vă dau cazul Chiuariu: a plecat din Guvern, aproape şi-a încheiat cariera politică şi din fericire, fiind un om tânăr totuşi, a primit achitare. Cine răspunde pentru asta? Nu mai vorbesc de Atanasiu şi alţii...sau de faimosul caz Mătuşa Tamara, când Adrian Năstase şi-a pierdut funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi a fost achitat”, a spus Ponta, luni, la un post de televiziune.

Mai mult, despre Liviu Dragnea sau Relu Fenechiu, anchetaţi în dosare de corupţie şi trafic de influenţă, Victor Ponta a afirmat azi că, din punct de vedere legal, conform Legii răspunderii ministeriale, toţi candidaţii propuşi îndeplinesc condiţiile legale.

„Referitor la cei trei miniştri pe care îi apreciez foarte mult, cu care am lucrat foarte bine şi sper să mai lucrez cu ei – Hellvig (Eduard Hellvig),Silaghi(Ovidiu Silaghi) şi Liviu Pop, am considerat ca o chestiune de oportunitate să nu facă parte din guvern. Dacă, aşa cum cred, vor fi respinse acuzaţiile Agenţiei Naţionale de Integritate. Referitor la cei doi (Dragnea şi Fenechiu), lucrurile sunt foarte clare legal. După cazul Chiuariu ar trebui să fim mult mai atenţi. Cazul Tamara, cu Adrian Năstase, cazul Teodor Atanasiu, la Apărare... Ar trebui să respectăm ceea ce am scris în Constituţie, şi anume prezumpţia de nevinovăţie”, a declarat azi Victor Ponta.

Cazul Liviu Dragnea

Secretarul general al PSD, nominalizat de Victor Ponta pentru funcția de vicepremier și titular al portofoliului Administraţiei şi Dezvoltării Regionale, a intrat în vizorul procurorilor cu ocazia desfășurii referendumului național privind demiterea președintelui, din 29 iulie.

Din așa-numita „rețea a lui Liviu Dragnea” făceau parte, potrivit procuriorilor DNA, un număr de 67 de persoane, urmărite penal pentru că l-au ajutat pe Liviu Dragnea, secretar general al PSD, să își atingă scopurile în timpul campaniei pentru referendumul proviond demiterea președintelui Traian Băsescu.

Procurorii anticorupţie au început, în octombrie, urmărirea penală faţă de un număr de 67 de persoane care au luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012, contrubuind astfel la realizarea scopului urmărit de Dragnea Nicolae Liviu, secretar general al Partidului Social Democrat, șeful de campanie pentru referendum.

În 6 septembrie, procurorii DNA au anunțat că au început urmărirea penală în cazul lui Liviu Dragnea pentru patru capete de acuzare: folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite; asociere pentru săvârșirea de infracțiuni; instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane și instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului.

La unul din termenele de audiere la DNA, în 19 septembrie, Liviu Dragnea, s-a prezentat și a depus o declarație în scris la adresa acuzațiilor pe care i le aduc procurorii.

Potrivit unui comunicat de azi al DNA, 49 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, sunt urmărite penal pentru „complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători”.

În cazul altor 18 persoane, observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid, s-a început urmărirea penală pentru fals în declaraţii.

„În actele de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice şi probe că în data de 29 iulie 2012, cei 49 de învinuiţi, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsificate”, arată procurorii DNA.

„Pe de altă parte, în zilele de 19, 20, 21 iulie 2012, ceilalţi 18 învinuiţi din prezentul dosar penal au completat olograf şi au semnat câte o declaraţie de neapartenenţă politică, în scopul acreditării ca observatori din partea Asociaţiei „Ţara Noastră”, la referendumul din 29 iulie 2012. Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 învinuiţi au declarat, în mod mincinos, contrariul. În calitate de membri ai unei formaţiuni politice şi concomitent, de observatori la diferite secţii de votare din localităţi din judeţul Teleorman, cei 18 învinuiţi au comunicat, în fiecare oră, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenţa la vot în secţiile respective, către numărul telefonic 1855, care era parte din sistemul IT controlat de Dragnea Nicolae Liviu, învinuit în acelaşi dosar”, delaliază procurorii DNA.

Cazul Relu Fenechiu

Propus pentru a prelua conducerea Ministerului Transporturilor, Relu Fenechiu a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie.

Fenechiu a făcut parte din „galeria” de 22 de parlamentari ai legislaturii care s-a încheiat care au avut probleme cu legea. Doar cinci dintre ei au fost condamnați definitiv și doar doi îşi execută pedeapsa în spatele gratiilor.

Numele lui Relu Fenechiu său apare și în interceptările din Dosarul referendumului instrumentat de procurorii Parchetului General.

Într-o convorbire care a avut loc la 3 august, liberalul Victor Paul Dobre spunea că vestea că trebuie să demisioneze i-a dat-o șeful său de partid, Daniel Chițoiu. Liberalii au avut o videoconferință la care Relu Fenechiu l-a atacat puternic pe Victor Paul Dobre, pentru că a semnat că sunt 18.300.000 de alegători pe liste. Ulterior, președintele interimar s-a înțeles cu premierul că Dobre trebuie să demisioneze.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut atunci Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale împostriva fostului ministru delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, pentru abuz în serviciu, întrucât, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, a semnat o adresă prin care preciza că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători, document înaintat Curţii Constituţionale de şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Constantin Manoloiu.

În 28 iunie 2012, Relu Fenechiu, acţionar şi/sau administrator la firmele SC FENE GRUP SA, SC LA ROCCA SRL Iaşi, SC TEHNOROM SRL Iaşi, la data comiterii faptelor, iar la acea dată deputat în Parlamentul României, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, alături de alte patru persoane, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (39 acte materiale) şi complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, în formă continuată (7 acte materiale).

Prejudiciul estimat în acest dosar, care vizează achiziționarea unor echipamente, la Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, pentru asigura întreţinerea reţelelor fostei Filiala de Distribuţie si Furnizare a Energiei Electrice ELECTRICA MOLDOVA, este de aproximativ 7,5 milioane de lei.

Potrivit rechizitoriului citat de procurori, în perioada 2002-2005, Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova era abilitată legal să facă achiziţii publice pentru echipamente ( produse integrale sau piese de schimb) pentru asigura întreţinerea reţelelor fostei Filiala de Distribuţie si Furnizare a Energiei Electrice ELECTRICA MOLDOVA.

Pe lângă achiziţiile normale de echipamente şi piese de schimb, în perioada 2002-2005, SISEE Moldova a realizat şi achiziţii de la un grup de patru firme – SC LA ROCCA SRL, SC TEHNOROM SRL, SC FENE GRUP SA şi SC EURO PLUS SRL - fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970 – 1980.

Mai mult, 99,98 % din produsele respective au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind în final, achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau, arată procurorii DNA.

Cazul Nicolae Bănicioiu

Nicolae Bănicioiua fost audiat, la cererea sa, într-un dosar, alături de Ionuț Negoiță, fratele social-democratului Robert Negoiță, de scandalul prostituatelor de lux.

Deputatul PSD a fost audiat de procurorii DIICOT în procesul a patru bărbaţi acuzaţi de recrutarea a zeci de fete pe care le-au plasat ca prostituate de lux, social-democratul precizând că audierea a avut loc la cererea sa şi că procurorii i-au spus că martorii au declarat că nu au nicio legătură cu el, potrivit Mediafax.

Lista cu miniștrii propuși pentru Guvernul Ponta II, aici.