Ministerul Agriculturii vrea să îngreuneze cumpărarea de terenuri agricole de către străini

Peștii din Marea Neagră, în pericol din cauza pesticidelor din agricultură. Rezultatul șocant al cercetătorilor

Urmările ninsorilor din ultimele zile: livezi întregi înflorite, lovite de ger și zăpadă

Alarmant: rezerva de apă din topirea zăpezii s-a înjumătățit și e la cel mai mic nivel din ultimii 5 ani

Două mașini au rupt gardul bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu

Fraţii Tate s-au întors în România

Mărturia unui tânăr din Timiș condamnat la 3 ani de închisoare pentru trafic de droguri

Disperare printre ciobani cu o lună înainte de Paște, după ce exportul din România a fost interzis în UE

Caz de sclavie într-un aprozar din Cluj-Napoca. Proprietarii, arestați pentru trafic de persoane

Polițist din Dolj, cercetat disciplinar după ce a devenit agresiv cu un martor care filma intervenția autorităților la un accident

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: „La nivel european au fost multe discuţii pe acest sens. Bulgaria care a introdus acum câţiva ani o serie de restricţii a intrat în infringement. Şi de aici am tras concluzia că trebuie să aplicăm ce au aplicat acele state care nu au avut niciodată probleme cu legislaţia europeană. Cel mai simplu şi la îndemână model este modelul francez. La Bruxelles, la DG Market, mi s-a spus că puteţi să introduceţi nişte limite, cu o condiţie, să aveţi obiective clare de atins. Dacă ne-ar referi de exemplu la faptul că este nevoie să comasăm terenurile”.

În Franţa, vânzările şi cumăpărările de terenuri sunt coordonate de aşa numite societăţile de amenajare funciară care stabilesc cine şi cum poate să cumpere terenuri. În acest moment nu există date foarte clare privind terenurile agricole deţinute de străini în România. Unul dintre motive este ca din totalul de 9,3 milioane de hectare de teren agricol din România mai puţin de o treime au cadastrul făcut.

Compania AgroIntelligence estima de curând că străinii deţin aproximativ 10% din suprafaţa agricolă a României, adică aproximativ un milion de hectare. Cei mai mari proprietari străini ar fi italienii, urmaţi de germani şi arabi. În România deja existau anumite restricţii la vânzarea terenurilor agricole, însă acestea nu ţin cont de naţionalitatea cumpărătorului, ci mai degrabă de localitatea sa de referinţă. Mai exact, la achiziţia unui teren au prioritate vecinii de suprafaţă, localnicii, arendaşii şi statul.

Şi abia apoi terenul poate fi vândut altcuiva. Aşadar, actuala lege nu le interzice străinilor să cumpere teren, dar le îngreunează achiziţiile. Dar, într-un fel, prevederile actuale încurajează comasarea terenurilor despre care vorbea şi Ministrul Agriculturii. România are o problemă cu fragmentarea suprafeţelor arabile.

Ţara noastră are unele dintre cele mai mici parcele din Europa, dimensiunea lor fiind apropiată de cea a unor insule, precum Malta sau Cipru.