Ministerul Agriculturii vrea să îngreuneze cumpărarea de terenuri agricole de către străini

Decizie disperată printre crescători: din cauza secetei, oamenii își vând animalele pe capete

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: „La nivel european au fost multe discuţii pe acest sens. Bulgaria care a introdus acum câţiva ani o serie de restricţii a intrat în infringement. Şi de aici am tras concluzia că trebuie să aplicăm ce au aplicat acele state care nu au avut niciodată probleme cu legislaţia europeană. Cel mai simplu şi la îndemână model este modelul francez. La Bruxelles, la DG Market, mi s-a spus că puteţi să introduceţi nişte limite, cu o condiţie, să aveţi obiective clare de atins. Dacă ne-ar referi de exemplu la faptul că este nevoie să comasăm terenurile”.

În Franţa, vânzările şi cumăpărările de terenuri sunt coordonate de aşa numite societăţile de amenajare funciară care stabilesc cine şi cum poate să cumpere terenuri. În acest moment nu există date foarte clare privind terenurile agricole deţinute de străini în România. Unul dintre motive este ca din totalul de 9,3 milioane de hectare de teren agricol din România mai puţin de o treime au cadastrul făcut.

Compania AgroIntelligence estima de curând că străinii deţin aproximativ 10% din suprafaţa agricolă a României, adică aproximativ un milion de hectare. Cei mai mari proprietari străini ar fi italienii, urmaţi de germani şi arabi. În România deja existau anumite restricţii la vânzarea terenurilor agricole, însă acestea nu ţin cont de naţionalitatea cumpărătorului, ci mai degrabă de localitatea sa de referinţă. Mai exact, la achiziţia unui teren au prioritate vecinii de suprafaţă, localnicii, arendaşii şi statul.

Şi abia apoi terenul poate fi vândut altcuiva. Aşadar, actuala lege nu le interzice străinilor să cumpere teren, dar le îngreunează achiziţiile. Dar, într-un fel, prevederile actuale încurajează comasarea terenurilor despre care vorbea şi Ministrul Agriculturii. România are o problemă cu fragmentarea suprafeţelor arabile.

Ţara noastră are unele dintre cele mai mici parcele din Europa, dimensiunea lor fiind apropiată de cea a unor insule, precum Malta sau Cipru.