Mihai Chițac, unul dintre personajele cheie în mineriada din iunie 1990

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Bărbat de 23 de ani, sub control judiciar la cinci luni după plângerea unei tinere care îl acuză că a abuzat-o sexual în București

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Noi informații cutremurătoare în cazul băiatului mort la spitalul din Târgu-Jiu

Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut

Meteorologii anunță vreme caldă

În faţa judecătorilor, Mihai Chiţac a spus că eliberarea Pieţei Universităţii s-a făcut pe baza unui plan pornit de la Ion Iliescu şi Petre Roman. Declaraţiile sale au fost contrazise de şeful Poliţiei din acea perioadă, Cornel Diamandescu, cel care a susţinut că intervenţiile impotriva demonstranţilor s-au făcut după ordinul lui.

Există o înregistrare a unei dicuţii purtate de Cornel Diamandescu şi Mihai Chiţac, în care şeful poliţiei raporta ministrului că a dus la bun sfârşit ordinul şi a pus să dea foc unor autobuze, astfel încât intervenţia forţelor de ordine să fie pe deplin justificată.

Mihai Chiţac a jucat, în timpul regimului comunist, roluri importante pe scena publică: a fost ofiţer în Direcţia de Operaţii a Marelui Stat Major, comandant al Trupelor Chimice şi apoi comandant al garnizoanei Bucureşti.

Mihai Chiţac a decedat în 2010, după ce fusese condamnat definitiv, la 15 ani de închisoare, în dosarul Revoluției de la Timişoara. Au rămas celebre cuvintele spuse în decembrie 1989, înainte să ia automatul şi să tragă în revoluţionari: „La canaliile astea le trebuie revoluție? Lasă că le arătăm noi revoluție!”

Acum 23 de ani, în Piaţa Universităţii, „golanii” protestau faţă de conducerea post-comunistă. Demonstraţiile de stradă contestau regimul proaspăt instalat şi deveneau tot mai incomode pentru puterea de atunci. Zilele de 13, 14 şi 15 iunie 1990 au rămas o amintire întunecată în istoria recentă a României. Confruntările violente dintre mineri şi protestatari, care au început pe 14 iunie, au făcut victime în rândul celor din urmă şi au atras atenţia Occidentului.

VIDEO. Imagini și declarații din 13 iunie 1990