„Manifestarea unor simptome ale stresului post-traumatic nu este egală cu a avea tulburarea. Trebuie îndeplinite cumulativ toate cele opt criterii de diagnostic şi cel puţin șase simptome. Anumiţi militari manifestă simptome ale tulburării, fără a îndeplini toate criteriile pentru a primi diagnosticul de tulburare", arată biroul de presă al MApN.
Acesta este răspunsul psihologilor din armată, după ce militarul care a luptat în Afganistan a încercat de trei ori să își ia zilele, când s-a întors acasă. Barbatul în vârsta de 41 de ani este acum și mai frustrat.
„Nu-nţeleg. Deci eu nu înţeleg care este boala asta. Ce înseamnă. Care este diferenţa între tulburare de stres şi stres. Şi mie mi-a scris pe bilet tuburare de stres posttraumatic”, spune militarul.
Boala lui nu poate fi considerată profesională pentru că specialiştii de la Ministerul Apărării nu au putut face legătura între tulburările psihice şi misiunea din Afganistan. Așa că militarul primeşte doar o pensie de invaliditate în valoare de 570 de lei. Fostul plutonier spune că mulţi soldaţi care au misiuni în teatrele de război au probleme psihice pe care Ministerul Apărării nu le recunoaşte.
„Când am ajuns în Afghanistan acolo, un militar care trebuia repatriat, când a ajuns pe Kandahar, l-a apucat nebuneala. A început să țipe. Nu puteau să-l țină vreo șase. Au plecat toți în țară. El a mai ramăs două săptămâni internat în spital în Kandahar. Acela ce a avut?”, mai spune militarul.
În armata Statelor Unite, de exemplu, 20% dintre militarii trimişi să lupte în Irak sau Afganistan au fost diagnosticaţi cu stres post-traumatic şi trataţi pe banii statului. Aceeaşi legislaţie este valabilă şi în Marea Britanie sau Germania.