Mafia imobiliară din Timișoara a pus stăpânire pe clădirile istorice

Data publicării:
14012013 20mafie 20imobiliara 20timisoara-43775

În primăvara anului trecut, membrii unei familii de romi au pretins că sunt proprietarii Clinicii de Oncologie din oraș, iar la scurt timp, noii stăpâni au şi început să se mute în sediul clinicii. Printre pacienţi, asistente şi medici, ei şi-au asezat mobila chiar lângă secţia de chimioterapie.

După ce au pus presiune pe autorități astfel încât spitalul să fie mutat, cei care dețin clădirea în acte au ales să vândă imobilul. Cer 300.000 de euro pe clădire sau o chirie lunară de 5.000 de euro.

Aceeaşi poveste şi în centrul Timişoarei. Mai multe familii de romi au revendicat în instanţă câteva imobile istorice, despre care susţineau că le-au fost naţionalizate de comunişti. Noii proprietari şi-au pus imediat amprenta pe imobile. Locuințele au fost aurite iar pe acoperişuri au apărut turnulețe.

Clădirea a găzduit până în 1989 sediul Securității, iar până acum doi ani a fost filiala unui partid aflat acum la guvernare. De când a fost retrocedată, cladirea a ajuns în posesia Uniunii Naționale pentru Comunitățile de Romi.

Lângă, se află o altă clădire retrocedată, care odată cu finalizarea procesului are și un nume nou:Castelul lui Puiu Napoleon.

Amenințări cu moarte și terorizări

Acolo unde retrocedarea nu a funcţionat, grupările au folosit altă strategie. Primul pas era să cumpere un apartament dintr-o casă veche şi valoroasă. Următoarea mişcare era să îşi terorizeze vecinii. Sătui de necazuri, în cele din urmă ceilalţi proprietari le vindeau scandalagiilor locuinţele pe te miri ce.

Printre victime s-a numărat şi un fost prefect al judeţului Timiș.

„Am fost amenințat cu moartea și direct și în scris cu scrisoare direct la prefectură. Ideea asta este. Acolo unde este țigan, picior de român nu mai are ce să caute. Fenomenul deja are rădăcini și în structuri administrative ale statului și în zona avocaților, notarilor”, a declarat Ovidiu Drăgănescu, fost prefect de Timiș.

„Aici nu este vorba de o cumpărare, ceea ce se impută, ci mai mult, e vorba de falsuri, de escrocherii, de șantaje”, a spus Carmen Obârșanu, avocat.

Casa Muhle sau Casa Florarului a fost distrusă într-un mod similar. După ce au obţinut o autorizaţie, noii deţinători au modificat exteriorul și interiorul imobilului.

Chiar dacă polițiștii au deschis un dosar penal după ce casa a fost distrusă, ancheta bate pasul pe loc întrucat cei care au cumpărat imobilul nu sunt de găsit.

În ultimii zece ani, grupările de romi din Timişoara au fost ţintele mai multor marşuri de protest organizate de asociaţii politice naţionaliste. Procuratura şi poliţia, însă, nu au deschis până acum nici un dosar.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri