Agenţia Domeniilor Statului, care are în administrare pământurile ţării, va fi înlocuită de o alta, cu un nume pompos: Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Această agenţie va controla tot ce mişcă pe piaţa terenurilor agricole.
Potrivit legii, instituţia va publica anunţurile de vânzare, va verifica dreptul de preempţiune, precum şi îndeplinirea condiţiilor legale de vânzare-cumpărare. Tot noua autoritate va emite avizul final pentru tranzacţie şi va gestiona toate informaţiile pe care le va primi din teritoriu.
„Se va transforma într-o agenție imobiliară, eu i-am spus agenție de ponturi, care va avea baza de date pentru tot ce se întâmplă în România”, a spus Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli.
Legea a fost votata în Camera Deputaților, cameră decizională, cu 221 de voturi pentru, 50 de abțineri și 27 de voturi împotrivă. Producătorii agricoli din România spun că legea mai mult încurcă decât ajută.
„Este foarte greoaie, greu de aplicat în realitate, în teren, ținând cont că înainte de lege trebuia făcut cadastru funciar”, mai spune preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli.
Dacă la noi decizia s-a luat pe repede înainte, la bulgari liberalizarea pieței de terenuri agricole mai are de așteptat. Parlamentul bulgar a prelungit până la 2020 moratoriul privind vânzarea de terenuri agricole către cetățenii Uniunii Europene. Asta în ciuda avertismentului dat de Comisia Europeană, care a cerut eliminarea interdicțiilor.
Fostul comisar european Maglena Kuneva consideră că amânarea liberalizarii a avut efecte benefice, pentru că a ridicat nivelul de trai al fermierilor, a favorizat extinderea exploatărilor și îmbunătățirea dotării tehnice. Toate acestea i-au făcut pe fermierii bulgari mai competitivi pe piață. Pe de altă parte, fostul comisar european a remarcat și că liberalizarea ar putea avea efecte pozitive. Bulgaria are 400.000 de hectare nelucrate care ar putea fi cumpărate de străini și folosite pentru agricultură.
În România sunt lăsate pârloagă peste 2,2 milioane de hectare. Străinii au putut cumpăra și până acum pământ în România și Bulgaria dacă înregistrau companii mixte. Așa au ajuns ca în România străinii să dețină circa 10 la sută din totalul de 8,3 milioane de hectare de teren arabil.