Kilogramul etalon din România a „slăbit”

Români, suspectați de fraudarea sistemului britanic de împrumuturi universitare cu sute de milioane de lire sterline

Paște în Maramureș. Cum se pregătesc proprietarii pensiunilor din Breb pentru turiștii care le vor trece pragul

Una dintre cele mai vechi clădiri din vestul țării a fost restaurată. Cum arată azi conacul familiei Mocioni

România, magnet pentru turiștii străini. Care este destinația preferată de iarnă a celor care ne vizitează țara

Spectacolul primăverii în orașul de pe malul râului Bega. A înflorit „Tunelul Iubirii” din Timișoara

Tinerii care proiectează viitorul. Cum funcționează psihologul AI sau șapca destinată nevăzătorilor

Monument unic descoperit în Constanța, inclus după 37 de ani în circuitul turistic

Un profesor de biologie din Cluj a fost arestat preventiv pentru agresiune sexuală asupra elevelor

Două mașini au rupt gardul bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu

Kilogramul. Singura unitate de măsură care îşi are reperul într-un obiect real, palpabil. Se numeşte kilogram etalon şi este un cilindru din platină şi iridiu, păstrat într-un seif al Institutului de Metrologie din Bucureşti. Valoarea lui este de nepreţuit.

În urmă cu aproape 150 de ani ajungea în Bucureşti un cilindru metalic de mărimea unei ceşti de ceai. Se numea kilogram etalon internaţional, iar pentru protecţia lui s-au luat măsuri demne de cele mai valoroase diamante.

„El este atât de protejat deoarece păstrează unitatea de masă pentru ţara noastră şi este o referinţă pentru toate măsurătorile de masă care se realizează în România. Dacă este manevrat greşit sau este utilizat prea des, el se poate uza şi valoarea care îi este atribuită periodic la Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi să nu mai fie cea reală, care este în momentul în care se face etalonarea”, a explicat George Popa, șef al Colectivului de Mase din Institutul Naţional de Metrologie.

Cu alte cuvinte, kilogramul etalon al României iese din seif o dată la 10-15 ani. Iar asta pentru că orice ieşire în atmosferă, temperatura, umiditatea îl pot afecta.

„În timp există o variaţie naturală şi datorată uzurii şi contaminării. Şi pot să fie şi unele fenomene care sunt mai greu de explicat. Or, în mod natural, toate prototipurile au o variaţie în plus sau în minus. Etalonul nostru a avut o scădere, dar o scădere redusă”, a mai spus George Popa.

Practic, kilogramul din România a pierdut în 150 de ani de existenţă aproape 50 de micrograme, în vreme ce fratele lui din Franţa „s-a îngrăşat” cu tot atâtea subunităţi de gram. Iar orice variaţie de la masa iniţială merită luată în calcul, câtă vreme micul cilindru este singurul reper valabil al tututor greutăţilor de un kilogram din lume.

„Kilogramul este singura unitate de măsură care este în continuare definită printr-un prototip, prototipul internaţional al kilogramului. Sunt două experimente care se fac, unul se numeşte balanța Watt, celălalt - o sferă de siliciu”, a mai spus George Popa.

Cu alte cuvinte, cercetătorii încearcă de mai bine de 30 de ani să găsească o alternativă perfectă la micuţul cilindru din platină, astfel încât măsurătorile făcute până acum să nu fie date peste cap.