Doar 275 de producători din cei peste 4.400 au reuşit să demonstreze că alimentele pe care le vând drept tradiţionale sunt preparate ca pe vremuri. Adică nu în cantităţi şi cu ingrediente industriale.
„Erau probleme legate de faptul că produceau industrial şi voiau să vândă produse traditionale. Un produs tradiţional trebuie să se diferenţieze clar de alte produse din aceeaşi categorie. Dacă vorbim de brânza guliancă, e ceva specific la ea - branza are un gust mai sarat, mai aromat”, a spus Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii.
Trierea era necesară, pentru că România ajunsese să aibă de 34 de ori mai multe alimente tradiţionale decât Franţa şi Italia, recunoscute pentru gastronomia specifică. După intrarea în vigoare a noilor reglementări, în 19 judeţe nu mai găsim nici măcar un singur produs tradiţional atestat oficial. Totuşi, comercianţii continuă să facă profit de pe urma descrierii.
Alţii pun etichete de produs tradiţional pe alimente obişnuite, sau chiar pe unele fabricate din ingrediente de import. Iar câştigul este asigurat de preţul mare cu care sunt vândute acest produse.
De la începutul anului au fost respinse 137 de dosare pentru reatestarea produselor tradiţionale.