Jumătate din ţară, fără produse tradiţionale. Din cele peste 4.000 de alimente, doar 275 sunt atestate

Ce a pățit un șofer care a chemat un urs să vină spre el

Un ieșean și-a dat fiul în judecată și i-a cerut înapoi banii dați pentru facultate

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 2 iunie

Val de aer tropical în toată țara

Cine sunt cei trei tineri luați de viitură în Italia

O femeie lovește cu mașina un motociclist cu care se certase în trafic

Atac cu cuțitul în orașul german Mannheim

Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români

Legătura istorică a CIA cu Bucureștiul și cum au capturat ideologii sovietici România

Doar 275 de producători din cei peste 4.400 au reuşit să demonstreze că alimentele pe care le vând drept tradiţionale sunt preparate ca pe vremuri. Adică nu în cantităţi şi cu ingrediente industriale.

„Erau probleme legate de faptul că produceau industrial şi voiau să vândă produse traditionale. Un produs tradiţional trebuie să se diferenţieze clar de alte produse din aceeaşi categorie. Dacă vorbim de brânza guliancă, e ceva specific la ea - branza are un gust mai sarat, mai aromat”, a spus Viorel Morărescu, director în cadrul Ministerului Agriculturii.

Trierea era necesară, pentru că România ajunsese să aibă de 34 de ori mai multe alimente tradiţionale decât Franţa şi Italia, recunoscute pentru gastronomia specifică. După intrarea în vigoare a noilor reglementări, în 19 judeţe nu mai găsim nici măcar un singur produs tradiţional atestat oficial. Totuşi, comercianţii continuă să facă profit de pe urma descrierii.

Alţii pun etichete de produs tradiţional pe alimente obişnuite, sau chiar pe unele fabricate din ingrediente de import. Iar câştigul este asigurat de preţul mare cu care sunt vândute acest produse.

De la începutul anului au fost respinse 137 de dosare pentru reatestarea produselor tradiţionale.