Istoricul Adrian Cioflâncă: Acum există un context favorabil pentru deconspirarea torționarilor

Peștii din Marea Neagră, în pericol din cauza pesticidelor din agricultură. Rezultatul șocant al cercetătorilor

A început emiterea cărților de identitate cu cip. Cum arată noile buletine

A fost semnat contractul pentru cel mai scump tronson de autostradă din România. Cât costă și când trebuie să fie gata

Bătaie cu bâte la Spitalul din Târgu Jiu: răniți după o răfuială în stradă, cei implicați au continuat scandalul la Urgențe

Bărbat acuzat că a lovit o femeie gravidă, pe stradă. S-a predat la Poliție după ce fotografia sa a apărut în spaţiul public

Cine este Alin Borcan, influencerul lui Georgescu, care a ieșit cu o pușcă în mână după ce casa i-a fost percheziționată de polițiști

Momentul în care un tir plin cu porci se răstoarnă într-un sens giratoriu din Constanța

Accident grav în Galați, provocat de un șofer beat. Momentul în care mașina iese de pe carosabil și zboară câțiva metri

Lucrările la Cazinoul din Constanța s-au încheiat. Când va fi redeschis publicului

Invitat la emisiunea „Cultura Politică”, Adrian Cioflâncă a fost întrebat de ce a au trebuit să treacă atâția ani până când autorităţile române să înceapă deconspirarea celor considerați uneltele cu care comuniştii şi-au construit autoritatea ilegitimă şi criminală.

„Probabil, în primul rând e nevoie de voință politică. E nevoie ca arhivele să fie deschise. E nevoie ca justiția să își facă treaba. Acum doi ani, când lucram aproape cu același material, pe când eram la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului, nu am simțit că sistemul răspunde cererilor noastre de a se declanșa investigații”, a spus Adrian Cioflâncă.

Potrivit acestuia, în prezent există un context favorabil pentru pedepsirea torționarilor. „Contează foarte mult contextul. Acum s-a creat o situație în care lumea politică și justiția par a fi de acord că trebuie făcut ceva”, a apreciat istoricul.

El s-a referit și la problema încadrării faptelor de care aceștia sunt acuzați.

„Problema mare vine din definiția genocidului în legislația internațională, preluată aproape cuvaânt cu cuvânt în codul penal românesc. Definiția spune că genocidul este intenția de a distruge, în totalitate sau în parte, un grup național, etnic, rasial sau religios. În cazul nostru, vorbim de un grup politic, care nu este menționat”, a declarat Adrian Cioflâncă.

Există însă și un mic artificiu în legislație care poate fi folosit, a mai spus acesta. „În Codul Penal se menționează intenția de a distruge o colectivitate, un grup etnic, rasial sau religios. Așadar, s-ar putea ca procurorii s-ar putea să apeleze la această formulă, la o colectivitate de orice fel”, a adăugat Adrian Cioflâncă.

După denunțarea lui Alexandru Vișinescu, al doilea nume de torționar a fost făcut public, săptămâna aceasta, de IICCMER. Este vorba despre fostul șef de la Periprava, Ion Ficior.

Împotriva acestuia, institutul a făcut plângere pentru genocid la Parchetul Înaltei Curți.

„Asigur partidul care m-a crescut şi m-a educat că voi duce cu şi mai multă perseverenţă lupta contra duşmanilor poporului nostru muncitor şi voi lovi fără cruţare în ei!”, declara Ion Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava pe vremea când aspira la grade mari, după cum povesteşte chiar el într-o autobiografie din 1951.