Istoria zilei de 1 Mai
Ziua de 1 Mai a devenit cunoscută în urma unor proteste de amploare în Statele Unite. Prima demonstraţie a avut loc în anul 1872, când circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au cerut micşorarea programului zilnic de lucru la opt ore. Succesul lor a venit abia 14 ani mai târziu, printr-un protest cu sute de mii de demonstranţi. Aproximativ 35.000 de oameni au câştigat dreptul la ziua de muncă de opt ore, fără să le fie reduse salariile.
În anul 1886, mai multe incidente violente pornite în Piaţa Heymarket din Chicago au cutremurat liniştea americanilor şi piaţa muncii. Atunci, patru protestatari au fost împuşcaţi şi mulţi alţii au fost răniţi. Câteva ore mai târziu, o bombă aruncată din mulţimea furioasă a ucis şapte poliţişti şi a rănit alţi 59. Poliţia americană a ripostat cu focuri de armă, a ucis câţiva manifestanţi şi a rănit câteva sute.
Oficial, ziua de 1 mai a fost decretată Ziua Internaţională a muncitorilor în anul 1889, la Paris. Aici, social democraţii au stabilit în Congresul Internaţionalei Socialiste ca acordul să fie în memoria victimelor grevei generale din Chicago.
Dar asta nu a încheiat manifestaţiile de stradă. Mai multe demonstraţii au avut loc în SUA, în Chile, Peru, Cuba şi în majoritatea ţărilor europene. Ulterior, 1 Mai a devenit un eveniment anual.
Treptat, 1 Mai a început să fie celebrată, în aproape toată lumea, ca Ziua Internaţională a Muncii. Există însă şi state precum exemplu Statele Unite, Australia şi Elveţia unde 1 Mai nu este o sărbătoare oficială, dar, în majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 Mai este zi liberă. În țările comuniste, ziua a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice.
Citiți și A început minivacanţa de 1 Mai. Mii de români au ajuns pe litoral şi în staţiunile montane
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
