„Un act extrem de important este actul de abdicare al lui Mihai I din 30 decembrie, păstrat în original, în care, pe lângă semnătura Regelui în original, apare şi semnătura celui care l-a emis, respectiv preşedintele Consiliului de Miniştri”, spune Mirela Comănescu, şefa Biroului Arhive Administrative şi Centrale.
Trecusesă mai bine de 66 de ani de la proclamarea Regatului României. O istorie ce trăieşte în cutiile depozitate ordonat la Arhivele Naţionale. Acolo este şi actul prin care Regele Carol I s-a căsătorit cu Elisabeta de Neuwied pe 3 noiembrie 1869. Şi actul prin care Regina Victoria a Marii Britanii şi-a dat acordul, 23 de ani mai târziu, pentru căsătoria nepoatei sale, Maria, cu Principele Ferdinand. Şi cel prin care Ferdinand era proclamat Rege al României Mari, pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia.
Sunt zeci şi zeci de mii de acte şi fotografii. În termeni de specialitate... „circa 150 de metri liniari de documente ale Casei Regale Române, documente preluate de statul român după 1947, ulterior, plecării Majestăţii Sale din ţară”, spune Liviu Grigorescu, şeful Arhivelor Naţionale Istorice Centrale.
Alături de actele oficiale, în Arhivele Naţionale există nenumărate fotografii şi documente din viaţa membrilor familiei regale. La loc de cinste stau cele 105 volume ale jurnalului Reginei Mariei, scrise între 1916 şi 1938. Sunt mărturii în limba engleză, însoţite de imagini, despre momente esenţiale din istoria României, despre tinereţea Regelui Carol al doilea, despre copilăria Regelui Mihai.
În rafturile alăturate sunt mii de fotografii ce au stat odată în albumele Casei Regale. Şi doar cei ce au grijă de aceste instantanee de istorie îţi pot spune că, într-o micuţă fotografie alb-negru, „copilul” Mihai râde, undeva la Mamaia, alături de cel ce avea să devină Prinţul Philip, soţul Reginei Elisabeta a doua a Marii Britanii. Şi asta nu e tot.
„Arhivele Naţionale deţin şi un ierbar al Regelui Mihai, de care a fost extrem de impresionat la vizita făcută în 2006. La fel de impresionat a fost Regele şi de faptul că s-a păstrat carnetul de elev din 1933”, povestește Mirela Comănescu.
Şi lista poate continua cu dosarul de bacalaureat al Regelui, mesajul de sfârşit de an al Majestăţii Sale sau ziarele vremii, care relatau în amănunt, pe prima pagină „Cum s-au desfăşurat festivităţile zilei de 10 Mai”.
„Toate aceste documente se găsesc la liber acces la sala de studiu”, precizează Liviu Grigorescu.
Este nevoie doar de o cerere, în care trebuie menţionate actele sau fotografiile dorite. Pentru fotocopierea sau fotografierea documentelor se percepe o taxă de câţiva lei, ce trebuie achitată anticipat în contul Arhivei Naţionale.