Istoria Hanului Gabroveni. Incendii, cutremure, amenințări cu demolarea

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Construit în urmă cu peste 160 de ani de negustorul Costache Tudorache, Hanul Gabroveni a fost multă vreme locul unde trăgeau toţi cei care veneau cu treburi la oraş.

„A fost dintotdeauna cu o destinaţie comercială şi una de găzduire temporară a celor care făceau diverse investiţii în Bucureştiul de la mijlocul secolului 19”, spune istoricul Adrian Majuru.

„Este un simbol al legăturii noastre cu Balcanii pentru că negustorii din Gabrovo treceau pe aici, de unde numele de Gabroveni”, spune și fostul ministru al Culturii Răzvan Theodorescu.

Timp de aproape 100 de ani, hanul a schimbat mai mulţi proprietari. Dar faima şi-a păstrat-o.

„Trebuia să se încadreze într-o balanţă de venituri şi cheltuieli concrete. Avem un negustor şi trebuia să fie pe un profit rapid. Ăsta era rolul hanului”, spune Adrian Majuru.

După cutremurul din 1977, autorităţile comuniste trec clădirea pe o listă de demolari. Prin aranjamente birocratice, oamenii care îi cunoşteau valoarea au reuşit să scape imobilul de lama buldozerelor.

FOTO VIDEO. Hanul Gabroveni și-a recăpătat strălucirea de acum 200 de ani

După Revoluţie, a fost vândut de mai multe ori. În 2006, din vechea clădire nu mai rămăseseră decât nişte pereţi.

Reconstrucţia a început acum doi ani şi jumătate. Aproape 10 milioane de euro a costat totul.

„S-a înlocuit cărămidă cu cărămidă. S-a încercat cumva să se meargă pe materiale folosite pe vremea aceea, cu tehnologia de atunci. Deci cărămizi arse în felul în care se făceau la 1800”, spune Mihaela Păun - directorul ARCUB Bucureşti.

Echipele de restaurare au reuşit să salveze unele dintre elementele originale ale construcţiei.

„Acele bucăţi, toate au fost luate, recuperate, duse în atelier, lucrate, refăcute și puse după aceea, lipite lângă cele noi şi reconstruite ca şi cum ar fi un întreg”, spune Mihaela Păun.

Cea mai dificilă operaţiune a fost însă consolidarea structurii de rezistenţă. Specialiştii spun că hanul ar rezista acum unui cutremur cum a fost cel din 1977.

Noua clădire va găzdui expoziţii, spectacole şi evenimente culturale.