Ion Ficior, cel care a impus un regim de exterminare la Periprava, are acum o pensie de 5.000 de lei
Numele lui Ion Ficior a fost făcut public astăzi de IICCMER. Împotriva acestuia, institutul a făcut plângere pentru genocid la Parchetul Înaltei Curți.
Ion Ficior a condus lagărul timp de şase ani, perioadă în care în sătucul din Deltă au murit peste o sută de deţinuţi. Originile sănătoase, după cum le plăceau comuniştilor să spună, l-au propulsat pe Ficior în conducerea sistemului penitenciar, însă orientarea occidentală a fiului său l-a tras pe linie moartă, la 20 de ani de la ororile de la Periprava.
„Asigur partidul care m-a crescut şi m-a educat că voi duce cu şi mai multă perseverenţă lupta contra duşmanilor poporului nostru muncitor şi voi lovi fără cruţare în ei!”, promitea fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava pe vremea când aspira la grade mari, după cum povesteşte chiar el într-o autobiografie din 1951.
Este anul care marchează trecerea lui Ion Ficior, copil de muncitori din Mureș născut în 1928 și ajuns activist al PCR, în Direcția Generală a Penitenciarelor. Este pedepsit pentru lipsă de moralitate și trimis, în 1958, la comanda coloniei de muncă de la Periprava: locul unde își crează renumele de torţionar.
„Era comandantul de la Periprava şi l-am văzut o dată sau de două ori la Salcia. Venise cu o suită întreagă de ofiţeri. Avea un nume foarte prost, un personaj sinistru”, își amintește Constantin Pavlovici, fost deținut politic.
Video: Jurnaliștii de la gândul.info au discutat cu Ion Ficior
Deținuții care au supraviețuit ororilor orchestrate de Ficioru își amintesc de pedepsele sinistre aplicate prin ordinul său. Cei care îi încălcau ordinele erau judecați de un tribunal ad-hoc, format din subalternii comandantului. „Era o instanţă în toată regula, a cărei şefie principală o deţinea căpitanul Ficioru, pentru că el era mereu în fruntea unor astfel de acţiuni. Toţi ceilalţi membri nu erau decât nişte subalterni, cu ranguri de subofiţeri (...) Au fost bătuţi aşa vreo 30-40 de deţinuţi. După ce s-a terminat această bravură îndeplinită de căpitanul Ficior, l-am văzut şi eu pe căpitan cum a ieşit de obosit, transpirat, din baraca în care a înfiinţat instanţa", povestea un alt deținut politic.
Amintiri similare are și fostul deținut politic Augustin Neamțu: „Un bărbat băţos, el ne-a spus odată că numai în plic mai mergem acasă! Ce deosebire era între ieşitul pe horn şi ieşitul în plic? Noi ne chinuiam mai mult până la moarte, mai bine era de ne împuşcau pe toţi (...) maiorul Ficioru, care avea un tic, strângea din dinţi când se uita la tine”.
După desființarea închisorilor politice, în 1964, Ficior lucrează în alte penitenciare până în 1982. Atunci, din cauza problemelor fiului său, care vroia să emigreze în Statele Unite, dar și a unei boli nervoase diagnosticate anterior, fostul comandant de la Periprava a fost trecut în rezervă. Acum în vârstă de 85 de ani, Ficior trăiește în București. Colonel în rezervă, are o pensie de aproximativ 5.000 de lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
