În urmă cu 67 de ani, a fost condamnat la moarte pentru crime de război, după un proces care a început pe șase mai şi care a durat doar două săptămâni.
„Cel mai mare proces din istoria României” sau „Procesul marii trădări” erau titlurile care deschideau prima pagină a ziarelor pe 6 mai 1946, iar timp de o lună, procesul lui Ion Antonescu a ţinut prima pagină. Procesul principalilor protagonişti ai Guvernului Antonescu a avut loc în Bucureşti şi a fost organzat de către Uniunea Sovietică. Mareşalul şi colaboratorii săi erau acuzaţi, în primul rând, că au promovat hitlerismul sau fascismul.
Pe 1 iunie 1946, Ion Antonescu a fost executat împreună cu Mihai Antonescu, fost vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi Gheorghe Alexianu, fost guvernator al Transnistriei. Niciuna dintre acuzaţiile formulate de Tribunalul Poporului nu făcea explicit referire la evreii ucişi din ordinul lui Ion Antonescu.
Potrivit documentelor oficiale, aproximativ 300.000 de evrei români şi ucraineni au murit în timpul dictaturii militare a lui Ion Antonescu. Mareşalul a condus ţara pe perioda celui de-al Doilea Război Mondial, între 1940-1944, când România a fost cel mai apropiat aliat al Germaniei Naziste. În primele şase luni de guvernare, s-a sprijinit pe Mişcarea Legionară, pe care, a înlăturat-o însă cu acordul lui Hitler.