INTERVIU „CA-N FILME”. Călin Netzer: Finanțarea pentru „Poziţia copilului” a fost destul de greu de obținut

Regizorul Călin Peter Netzer vorbeşte, într-un interviu acordat echipei emisiunii „Ca-n filme” despre producția care a câștigat „Ursul de Aur” la festivalul de la Berlin.

La Berlin a primit trofeul cel mare, aplauze și recunoaștere internațională. Și da, le merită pe toate. În România, cu doar doi ani înainte, primea o cifră care avea să-i încurce teribil socotelile și să-i pună filmul, „Poziția copilului”, într-o... poziție dificilă. Nota aceea era 6,34.

Buget afectat de criză

„Este nota pe care a primit-o scenariul filmului „Poziția Copilului” în 2010, când Netzer s-a înscris la concursul de scenarii organizat de Centrul Național al Cinematografiei. Pentru cei pasionați de matematică, 6.34 este media aritmetică între două note de 4, o notă de 7 și încă două note ceva mai mari de 8. Cam la atât a evaluat CNC-ul filmul care avea să aducă României Ursul de Aur”, spune Ada Solomon, producător.

„Finanțarea filmului a fost destul de greu de obținut pentru că au fost multe agenții publicitare care, una dintre ele a dat faliment, apoi s-a accentuat criza și a tot scăzut bugetul și, din punctul ăsta de vedere, a fost foarte greu de realizat”, explică regizorul.

„Am avut numai 30 de zile de filmare, la un scenariu de 126 de pagini e foarte dificil. Am lucrat așa, 14 - 15 ore pe zi. Echipa era epuizată, mai ales Luminița, care venea la make-up cu două ore înainte. Am fost storși, ca să zic așa... Am filmat anul trecut, de la sfârșitul lui februarie până la începutul lui aprilie... cele 30 de zile”, povestește Călin Peter Netzer.

Asta se întâmplă când nu ai bani pentru filmul pe care vrei să îl faci. „Poziția copilului” s-a făcut cu pungă strânsă. Până la urmă, scenariul lui Călin Peter Netzer și al lui Răzvan Rădulescu a câștigat în 2011 concursul CNC și a obținut o finanțare de aproape 440.000 de euro. Din această sumă, 380.000 de euro sunt rambursabili - adică producătorii trebuie să înapoieze statului banii împrumutați pe măsură ce filmul va înregistra câștiguri. Ada Solomon a fost cea care a avut grijă ca regizorul să-și vadă de film, fără să resimtă prea mult presiunea banilor. Până la urmă, treaba unui regizor este alta.

„Am început în 2009, în toamnă, cu Răzvan, să scriem de fapt, să începem să scriem. Primul draft l-am avut undeva în 2010, în primăvară, și pe urmă am tot scris, rescris... cred că am avut 12 - 14 variante până la final. Apoi în 2011, după ce, cu câteva luni înainte, am luat concursul de la CNC, am început castingul, care a durat toată vară, și pe urmă pregătirile cu Luminița și cu Boogie, așa, pentru personaje și pentru...”, explică regizorul, pentru Digi24.

„Razvan a fost, dacă pot spune așa, un cenzor. M-a cenzurat în ceea ce voiam să, nu știu, să exagerez într-un fel. M-a ținut în mână, m-a ținut în frâu. Și într-un fel el a pus pe hârtie ceea ce voiam eu, cam așa a funcționat colaborarea dintre noi”, mărturisește Călin Peter Netzer.

Echipa Digi24, la filmări

Aprilie 2012. Călin Peter Netzer, cunoscut deja pentru „Medalia de onoare”, a acceptat, cu greu, să primească echipa emisiunii „Ca-n filme” într-una dintre zilele de filmare ale producției „Poziția copilului”. Era stresat și distant. Târziu, la Berlin, am aflat că realizarea acestui film a fost, pentru Netzer, un exercițiu anevoios de renunțare la controlul și echilibrul care îl caracterizează de obicei.

„Pornind de la relația mea cu maică-mea, care stă la bază scenariului, care evident că a fost puternic ficționalizată, e un film destul de personal. Și am încercat să fac un pas înapoi, să nu mă mai implic foarte tare... că în mod normal sunt foarte calculat. De la scenariu, la decupaj, la filmare, cu repetiție. Filmările sunt așa, aproape o pură formalitate. De data asta am vrut să fie exact contrariul, adică să fac un pas înapoi, să devin obiectiv și să îi implic pe ceilalți colaboratori. Mai ales pe Andrei Butica, directorul de imagine, pe Dana Bunescu, care a montat și așa mai departe. Să aducă și aportul lor”, povestește Călin Peter Netzer.

„De exemplu, la filmare cu Butica, noi am lucrat două luni de zile pe spațiu, pe spațiile pe care le-am ales, pe unghiulație și așa mai departe, și eram conștient de la bun început că nu vom folosi acel decupaj. A fost un exercițiu mental. Și chiar îl rugasem să pună lumina în așa fel încât să nu am proiectări în jurul meu, pentru că am filmat cu două camere, să aibă libertatea operatorii, cameramanii, să se învârtă în toate direcțiile”, a explicat regizorul.

„Modul de lucru a fost așa: fiecare secvență am repetat-o cap coadă, și am început să filmăm chiar de la repetiții. Deci a fost un fel de cadru secvență, dar filmat de mai multe ori, cu două camere, în toate unghiurile (...) Și i-am lăsat libertatea totală să filmeze așa cum simte el povestea la față locului. Adică unde e punctul lui de interes, să se ducă. Și eu mă uităm pe video assist. Un material imens a ajuns la Dana pe masă și tot așa am procedat. Prima data am lăsat-o singură pe ea să monteze așa cum simte ea. Și pe urmă am intervenit eu”, a detaliat regizorul.

Un raport „mamă – fiu” cu Luminița Gheorghiu

La Berlin, tot stresul lui Netzer a fost înlocuit cu o emoție sinceră. Jurnaliștii au remarcat chimia dintre regizor și actrița Luminița Gheorghiu, dar și raportul mamă - fiu care deja se stabilise între aceștia.

Nu este prima oară când Netzer alege privind înspre vechea gardă a actorilor români și... alege bine. În 2009 l-a avut în distribuție pe Victor Rebengiuc, în „Medalia de Onoare”, care a câștigat premii la Festivaluri de Film din Miami, Salonic sau Torino. Iar în 2003 îi dădea indicații regizorale lui Horațiu Mălăele în „Măria”, care a obținut leul de bronz la Locarno pentru interpretarea actorilor Șerban Ionescu și Diana Dumbrava.

Călin Peter Netzer trebuie să se obișnuiască și el cu ideea că luptă să de-abia a început. Premiul de la Berlin îi va deschide uși, dar nu îi va deschide și buzunarele potrivite pentru finanțarea următorului sau film. Ce putem face toți este să mergem din 8 martie la cinematograf, să plătim biletul de intrare și să vedem filmul „Poziția copilului”.