Industria militară din România renaşte
A fost nevoie ca lumea să ajungă pe un butoi de pulbere pentru ca industria românească de apărare să fie revigorată. Anul trecut, cele cinci mari fabrici de armament din cadrul ROMARM au ajuns la încasări totale de un miliard de lei, adică de peste 225 de milioane de euro, de patru ori mai mult decât veniturile înregistrate în 2013.
„Contextul geostrategic la nivel mondial a suferit modificări, fapt care a făcut ca solicitările de armament şi muniţie să fie mai multe şi mai mari decât în perioda anterioară”, a spus Floarea Şerban, director general ROMARM.
Anul acesta, numai exporturile de armament s-ar putea ridica la 90 de milioane de euro, în creştere cu 16% faţă de anul trecut, arată estimări citate de Evenimentul Zilei. La cele cinci fabrici de armament ale ROMARM lucrează în prezent 4.200 de oameni. Cei mai mulţi dintre ei, o mie, la Uzina Mecanică din Cugir, care anul trecut a avut cea mai spectaculoasă evoluţie a afacerilor. De la o pierdere de peste 20 de milioane de euro în 2013, a ajuns la un profit de aproape 100 de milioane de euro în 2014, la încasări de peste 125 de milioane de euro.
În primul semestru al acestui an, încasările au fost în creştere atât la Uzina Mecanică din Cugir, cât şi la Fabrica de Arme din aceeaşi localitate şi la Uzina Mecanică Mija.
Singura scădere e la Uzina Mecanică Tohan. În vreme ce Uzina Mecanică Sadu, deşi a încasat mai mulţi bani, continuă să funcţioneze pe pierdere.
Ca să facă faţă comenzilor, Uzina Mecanică din Cugir a anunţat chiar că va face angajări. Scoate luna aceasta la concurs 80 de posturi pentru muncitori calificaţi pe poziţii de execuţie.
La export, cele mai multe arme româneşti produse în cele cinci fabrici ajung în Statele Unite şi Orientul Mijlociu. Principalele produse sunt armele de calibru mic, de infanterie și muniția pentru ele. De fapt, e vorba de puşti AKM, adaptate în aşa fel încât să poată fi vândute ca arme pentru civili în America.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În Orientul Mijlociu, cererea de armament românesc a crescut după ce mişcarea Statul Islamic a luat avânt şi a cucerit teritorii mari din Siria şi Irak. O altă sursă de tensiune în acea zonă a fost şi intervenţia militară a Arabiei Saudite împotriva rebelilor din Yemen, susţinuţi de Iran.
Războiul din Ucraina s-a văzut mai ales în comenzile interne. În luna ianuarie a acestui an, a fost semnat la Cotroceni Pactul pentru apărare, care prevede ca bugetul Armatei Române să ajungă la 2% din PIB până în 2017. Însă achiziţia de armament deja a început să crească.
„Deşi avem în această perioadă comenzi destul de multe şi destul de mari, în aşa fel încât unele linii sunt blocate până prin 2017, nu pierdem din vedere faptul că industria naţională de apărare trebuie să se pună în primul rând în slujba forţelor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, a spus Floarea Şerban, directorul general al ROMARM.
În plus, companiile de apărare au fost ajutate să revină pe profit şi prin hotărârea de guvern prin care datoriile lor istorice faţă de stat au fost şterse.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
