IMPARȚIAL. T. Baconschi: Acest spectacol, cu politicieni care cumpără influență cu ajutorul bisericilor, e deranjant
„Ideal ar fi ca cele două să conlucreze, dar suntem într-o situație aparte, asemănătoare cu cea din Grecia, unde, simfonia dintre Stat și Biserică, preluată din Bizanț, capătă forme nejustificate sau exagerate”, crede Teodor Baconschi.
În opinia politicianului, în momentul actual, conlucrarea dintre cele două este de multe ori ipocrită, căci politicienii nu sunt nici pe departe atât de credincioși și de pioși pe cât par atunci când finanțează șantierele de biserici. Dacă situația ar fi diferită, am putea trăi într-o democrație evoluată, cu oameni responsabili, care fac politică de dragul cetății, a mai spus politicianul.
„Tot acest spectacol, cu politicieni care cumpără influență cu ajutorul bisericilor, e deranjant”, spune Teodor Baconschi.
„Biserica, fie ea Ortodoxă sau Catolică, ar putea să preia din sarcinile Statului. Biserica se mai implică, a mai făcut cămine pentru bătrâni, a mai făcut școli. Creștinismul, ca fapt social, nu e sub presiunea unei contestații masive în România”, crede politicianul.
Religia în școli, o chestiune culturală
Maria Băltăceanu crede că „se poate face mai mult decât facem în prezent”. Referitor la introducerea religiei în școli, Maria Băltăceanu spune că este foarte necesară, pentru că este în primul rând o chestiune culturală.
„Nu te poți uita la statuia lui Moise și să te întrebi de ce are coarne. E vorba de cultura Europei, în sensul larg, care ne-a format, și nu e admisibil să nu știi”, spune Maria Băltăceanu.
Specialista în hermeneutică bilbică crede că prezentarea religiilor ar trebui să fie un factor de coeziune, nu unul care să-i învețe pe elevi că numai unul are dreptate.
„Se fac niște chestii oribile în numele lui Dumnezeu”, a spus Maria Băltăceanu. În România este și un fel de spaimă a minorității, dar și a majorității, a adăugat ea.
Invitații au menționat și episodul din 2008, de la Timișoara, atunci când Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, s-a împărtășit în cadrul unei Liturghii greco-catolice. În opinia Mariei Băltăceanu, cazul de la Timișoara s-a exagerat.
„Catolicii și ortodocșii nu fac liturghii împreună, dar preoții pot concelebra la același altar, ceea ce este un semn al unității depline”, a spus Maria Băltăceanu.
De altfel, dacă un creștin ortodox se spovedește sau se împărtășește într-o biserică greco-catolică, asta nu înseamnă că trece la catolicism, a explicat specialista.
Jertfa în lumea contemporană
Teodor Baconschi crede că „dacă oamenii ar avea două procente de creștinism în plus, dacă ar avea mai multă bunăvoință unul față de celălalt, oamenii trăit altfel. Pe de altă parte, oamenii au îmbrățișat creștinismul dulceag, creștinismul cu floricele, acel creștinism fără eroism spiritual, fără jertfă sau renunțarea de sine„, crede politicianul.
„Creștinilor din zilele noastre le lipsește asceza și încleștarea de a lupta cu răul. În schimb,am adoptat un creștinism de consum, cu iepurași și floricele pe câmpii, și sunt foarte multe chipuri ale credinței, nearmonizate, în societatea noastră”, spune Teodor Baconschi.
Maria Băltăceanu crede că oamenii amestecă mult creștinismul cu superstițiile. De aceea oamenii stau câte o noapte la coadă să atingă moaște sau un obiect considerat sfânt.
„Nu e un lucru rău, dar contează ce ai în suflet când faci asta. E mai ușor să stai o noapte la coadă să atingi ceva, decât să-ți ierți vecina care ți-a bătut pisica”, a spus Maria Băltăceanu.
Este bine, totuși, că oamenii participă la slujba de Înviere la biserică, adauga ea.
„Unii se duc pentru că știu ei că așa e bine, dar și pentru că slujba din această noapte este luminoasă, e pozitivă, iar alți oameni participă la slujbă pentru că simt că e un fel de promisiune de înviere pentru toți, e o dăruire de lumină”, crede specialista în hermeneutică bilbică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
