IMPARȚIAL. De ce a eșuat Nabucco? Care sunt atuurile energetice ale României?
România are capacitatea de a-și asigura independența energetică și chiar de a deveni un furnizor de energie în regiune și de aceea trebuie să cântărească bine ofertele generoase ale unor investitori precum Chevron sau Exon, este și părerea europarlamentarului Corina Crețu, invitată în aceeași emisiune.
„Există foarte mulți jucători în sectorul energetic – fie că vorbim de Chevron, de oricare altcineva – care au niște interese. Aceste întreprinderi fac foarte mult lobby la nivelul multor guverne și institutii europene, americane și ale altor țări cu putere în acest sens și vor să elimine concurenți. Eu cred că, dacă punem lupa pe interesele acestor companii, o să elucidăm multe decizii politice”, a opinat Petru Luhan.
La observația lui Luca Niculescu că Nabucco a fost susținut de SUA până de curând, Petru Luhan a completat că, acum, două companii americane (Chevron și Exon, prezente în România) nu-l mai susțin. „Ați înțeles bine”, a adăugat europarlamentarul. „E primul element la care trebuie să ne uităm cu lupa, după care putem vedea care este al doilea element: spre ce țintesc aceștia și alții ca ei, care se află în raporturi de concurență cu alți jucători pe piață? Poate că e mult prea devreme să discutăm despre asta, dar eu nu cred că va rămâne ascuns și nu cred că nu se va naște dezbatere publică pe această temă”, a spus Petru Luhan.
„Tocmai asta ne dă de gândit: de ce de 15 ani acest proiect (Nabucco - n.r.) a fost considerat sustenabil și favorabil și acum, dintr-odată, acest proiect nu mai este considerat sustenabil? Înseamnă că există și alte interese, din alte...South Stream, spre exemplu”, a atras atenția politicianul. „Eu cred că acolo sunt niște interese, niște supărări pe anumite guverne din partea anumitor guverne. Sper că într-un an să mai putem vorbi pe această temă și veți avea și dumneavoastră câteva informații noi despre acțiuni concrete ale unor guvernanți sau ale unor prim-miniștri”, a menționat eurodeputatul.
Atuurile României
Potrivit lui Petru Luhan, România poate exporta energie în anumite perioade și a devenit atractivă și din punct de vedere al energiilor regenerabile. De altfel, s-au băgat mulți bani în subvenționarea acestei resurse. România poate, dacă depune un efort în plus și face niște investiții inteligente, să-și asigure independența energetică în următoarea perioadă – pe termen scurt și mediu, adică cinci până la șapte ani, este de părere politicianul PDL.
România poate să se gândească, pe termen mediu și lung, chiar la export de energie atât timp cât va ști să elaboreze o strategie inteligentă. Din păcate, până în momentul de față, România nu a reușit să-și definească ariile economice în care are puterea de a genera venit sau valoare economică adăugată, a completat Petru Luhan.
La rândul său, Corina Crețu a spus că România avea nevoie de Nabucco, dar România depindea cel mai puțin de acest proiect, tocmai pentru că are capacitatea de a-și asigura o independență energetică. „Există un mix de resurse energetice care îi va permite să devină un furnizor important de energie în regiune”, a confirmat eurodeputatul PSD. Ea a reluat, în context, ideea că la consiliile europene care abordează teme energetice trebuie să meargă premierul, care este în mai mare măsură implicat în luarea deciziilor și elaborarea strategiilor.
Soluția - gaze de șist?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Aspectul pozitiv este că România este una dintre puținele state ale Uniunii Europene care are capacitatea de a-și asigura independența energetică. Spre comparație, Germania are o dependență de 70% de importuri și și-a propus să reducă energia nucleară. „Eu cred că aici interesul mare este să se accelereze exploatarea gazelor de șist și a ceea ce avem în Marea Neagră. Părerea mea este că există interese foarte mari din partea industriei, care a făcut lobby foarte puternic, la ce nivel știu ei mai bine, și probabil că acest eșec este rezultatul acestor acțiuni”, a punctat europarlamentarul Petru Luhan.
Corina Crețu admite că există o opoziție la nivelul ONG-urilor și chiar a cetățenilor de rând față de gazele de șist, dar crede că cei care trebuie chemați să dea explicații cu adevărat sunt specialiștii, cu atât mai mult cu cât sunt din punct de vedere al mediului și al sănătății sunt probleme. Pe de altă parte, atrage atenția europarlamentarul PSD, e vorba de încurajarea investițiilor. „Să nu uităm că ei vin cu niște oferte foarte generoase, de creare de mii de locuri de muncă, pe foarte mult timp, cu investiții majore în România, nu sunt totuși oferte de aruncat. Trebuie puse în balanță”, a arătat Corina Crețu.
Urmăriți în materialul video atașat dezbaterea din emisiunea „Imparțial”.
Citiți și: România își îndreaptă atenția către gazele de şist și cele din Marea Neagră
Traian Băsescu: Nu sunt la vârsta pubertății să cred că vom face niște prelungiri la TAP
Consorțiul Shah Deniz confirmă selectarea gazoductului TAP
Guvernul vrea să resusciteze proiectul AGRI. Cu ce șanse?
Vladimir Socor, la Digi24: De ce a renunțat Azerbaidjanul la Nabucco. AGRI e un proiect perdant
E. Hurezeanu despre vizita premierului în Azerbaidjan: Am impresia că improvizează rapid acum
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
