Iarna nu este un coșmar pentru toată lumea. Deszăpezirea se face cu echipamente moderne în Finlanda și Norvegia

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

În Finlanda este aproape o banalitate să vorbeşti despre deszăpezire. În apropierea Cercului Polar, iarna ţine şase luni, din noiembrie până în aprilie, iar autorităţile încep pregătirile încă de la începutul lunii septembrie. Spre deosebire de alte state, aici nu se împrăştie sare pe străzi, fiindcă asfaltul are de suferit. În schimb, chiar înainte de a ninge se împrăştie o soluţie asemănătoare unui clei. Acesta are un efect în toi timp: mai întâi, împiedică depunerea zăpezii, iar apoi, după ninsoare, omătul nu se transformă în gheaţă, aşa că poate fi îndepărtat uşor de pe carosabil.

Şi fiindcă este vorba despre ţările nordice, Norvegia e un alt stat care merită dat exemplu la capitolul deszăpezire. Este una dintre ţările cu cel mai aspru climat din Europa - temperaturile coboară de multe ori până la minus 30 de grade Celsius, dar asta nu le pune prea mari probleme autorităţilor.

La fiecare 20 de kilometri, acţionează câte un plug, aşa că zăpada n-are timp să se depună. Tehnicile folosite de norvegieni diferă de cele ale românilor. În loc de nisip uscat, se foloseşte nisip umed şi încălzit la 95 de grade Celsius, care asigură o aderenţă mai mare. Capacitatea drumului de a oferi aderenţa necesară este măsurată cu aparate speciale, numite decelerometre.

Pe drumuri nu este nevoie, astfel, de freze mari de zăpadă, aşa că acestea sunt folosite mai mult în zonele de munte. Iar una dintre ele este un mastodont, unul dintre cele mai mari utilaje de deszăpezire din lume - cântăreşte 37 de tone şi îndepărtează 12.000 de tone de zăpadă pe oră.

Iată cum acţionează și Olanda. Dincolo de metodele clasice de deszăpezire, Regatul Ţărilor de Jos mai are o soluţie - un utilaj care mătură zăpada în urma maşinilor de deszăpezire şi care lasă drumul curat.

Să ne uităm acum la iernile de peste Ocean. La cele din Canada, mai exact, unde nămeţii sunt ceva firesc aproape o jumătate de an. Zăpada persistă 4-5 luni, dar deszăpezirea este ireproşabilă. Utilajele iau omătul de pe marginea străzii şi-l aruncă direct într-un camion uriaş, care descarcă apoi zăpada la marginea oraşelor. Pe şoselele intens circulate, deszăpezirea se face foarte simplu. Nu mai puţin de 21 de pluguri înaintează în formaţie, urmate de camioane încărcate cu material anti-derapant. După trecerea lor şoseaua rămâne curată aproape în totalitate, aşa că maşinile pot circula fără probleme.

Şi ajungem acum în Ţara Soarelui Răsare, care în timpul iernii nu mai pare chiar atât de atrăgătoare precum promite numele. Firmele de deszăpezire au, însă, grijă să readucă situaţia la normal, iar nămeţii de peste şase metri înălţime cu care se confruntă uneori nu-i descurajează pe oameni absolut deloc.