Hari Bucur Marcu, expert în securitate națională, consideră că, pe termen scurt, summitul din septembrie care va avea loc în Țara Galilor „va fi un summit de succes, în sensul în care va exista consens pe absolut toate problemele puse pe agenda de lucru”.
În altă ordine de idei, România este „doar de zece ani membră a Alianței Nord-Atlantice”.
„Odată cu intrarea României în NATO a reușit să aducă și problematica de securitate a Mării Negre în NATO. La summitul din 2004 de la Istanbul, regiunea Mării Negre nu era considerată o regiune de importanță strategică pentru NATO. Fiind zonă cu prezență rusă, era o zonă în care nu se discuta despre probleme de securitate. De atunci încoace sunt zece ani de când NATO a declarat că e o zonă de importanță strategică și, ca urmare, s-au luat măsurile necesare pentru a confirma importanța aceasta strategică”, a declarat Hari Bucur Marcu, expert în securitate națională.
În 2004, din NATO au început să facă parte România și Bulgaria și au fost deschise discuții pentru un eventual acces al Ucrainei și Georgiei. De altfel, ieri, Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus, a declarat că actuala criză din Ucraina își are originile în summitul de la București din 2008. În acel an, NATO a hotărât să își deschidă porțile pentru aceste două țări.
Hari Bucur Marcu a subliniat și faptul că Rusia a considerat că are un singur inamic, care ar fi Europa.
„Europa s-a și dus de două ori peste Rusia, în 1812 și în 1941. În același timp, Rusia nu a venit niciodată peste Europa, pentru că parte din cultura lor de securitate este să își creeze o zonă tampon. Și au avut zona tampon până în cel de-al doilea război mondial din provincii pe care le-a luat pur și simplu, cum au fost țările baltice și Basarabia. După cel de-al doilea război mondial a avut o zonă mult mai largă tampon cu toate statele intrate în blocul comunist, socialist. Pierzând toate astea, retrăgându-se în teritoriul Federației Ruse, Rusia de azi și-a considerat ca zona tampon atât Georgia cât și Ucraina, plus Belarus care a și acceptat acest rol”, a spus expertul în securitate națională.
În opinia lui, România nu ar trebui să se aștepte la baze militare permanente ale Alianței Nord-Atlantice.
„Ce s-a discutat acum a fost conținutul declarației care va fi aprobată de șefii de state și de guverne la summit. Sunt declarații foarte importante pentru că ele arată ce se întâmplă în următorii doi ani de zile. Bazele militare propriu-zise sunt importante doar într-o accepțiune istorică. Practic, NATO nu are trupe pe care se le aducă la noi. Ar însemna ca România să invite anumite state să-și aducă trupele într-un fel de dislocare înaintată pe teritoriul României, dar pentru aceasta ar trebui să aibă un inamic declarat, ceea ce în momentul de față nu are”, a declarat Hari Bucur Marcu.
El a spus că ar exista intenția ca baza americană care adăpostește scutul antirachetă să devină bază NATO.
„Aici România are rolul de țară gazdă decât de orice altceva”, a menționat el.
Prin acțiunile din Ucraina, Rusia ar putea considera România o potențială zonă tampon în viitor, spune Hari Bucur Marcu.
„Asta nu înseamnă că vom avea trupe rusești pe teritoriu, dacă nu avem trupe americane sau trupe NATO pe teritoriu. Nu înseamnă că vom intra în conflict militar cu Rusia pe această problemă. Dar, așa cum s-a discutat și în interviul de ieri al secretarului general al NATO, și în aluziile de astăzi, există potențial ca o zonă tampon să fie controlată și altfel decât militar”, a explicat el.
Astăzi, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a fost primit, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Traian Băsescu.
„România a demonstrat că este posibil să faceţi investiţii substanţiale în capacităţi de apărare. Sarcina NATO este apărarea şi protejarea aliaţilor noştri. Am discutat criza serioasă care se desfăşoară la graniţele noastre.
România nu este singură, sunteţi parte a NATO şi orice aliat se bucură de protecţia completă a NATO”, a declarat Anders Fogh Rasmussen.
Într-un interviu acordat HotNews, el a declarat că la summitul NATO din septembrie s-ar putea discuta despre posibile baze permanente în România.
Politicienii de la București au cerut în repetate în rânduri o prezență militară sporită pe teritoriul țării noastre. Ministrul român de Externe, Titus Corlățean, declara la începutul acestei luni într-un interviu pentru The Washington Post că amenințarea Rusiei este o realitate și că România are nevoie de sprijin din partea NATO.
Luna trecută, președintele Traian Băsescu spunea la Digi24 că în mod evident va avea loc o redistribuire a resurselor militare pe teritoriul Uniunii Europene, cu o concentrare mai puternică în țările de pe flancul estic, dar a dat asigurări că în România, prezența militarilor NATO se va situa în limite „rezonabile”. Șeful statului a sugerat că, personal, nu consideră necesară o suplimentare a efectivelor de trupe americane deja prezente pe teritoriul României.