Executivul arată, într-un comunicat citat de Agerpres, că pe baza unor date comunicate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare — hrană, îmbrăcăminte, cazare — pentru un solicitant de azil, adult. Astfel, pentru sezonul cald, cheltuielile lunare totale sunt estimate la 1.117 de lei, iar pentru sezonul rece la 1.185 de lei.
Aceste valori vor fi aprobate ulterior printr-un alt act normativ.
Proiectul mai prevede că sunt vizați solicitanții de azil aflați într-o situație precară, din punct de vedere fizic, psihic, cât și financiar. De asemenea, actul normativ reglementează posibilitatea ca în cazul depășirii capacității de cazare în spațiile administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, solicitanții de azil să poată beneficia, în limita fondurilor disponibile, de o sumă de bani în scopul închirierii unor spații de locuit. Cuantumul acestui ajutor lunar va fi de 1,08 ISR (indicator social de referință, care în 2015 este în sumă de 500 de lei), și va fi acordat pentru maximum 12 luni.
Proiectul mai reglementează condițiile în care vor putea fi dispuse examinări medicale, posibilitatea solicitanților de protecție internațională de a beneficia de programele naționale de sănătate, de a avea acces la piața forței de muncă, de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, precum și de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români.
Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) va avea posibilitatea să folosească servicii specializate furnizate de interpreți și traducători, să solicite efectuarea de expertize medico-legale sau de altă natură, precum și să consulte specialiști.
Actul normativ reglementează expres faptul că o cerere de azil nu poate fi respinsă exclusiv pe motiv că aceasta a fost depusă tardiv.
Un element de noutate este cel privind măsura introducerii solicitanților de protecție internațională în spații închise special amenajate în baza unei restricții instituite de un organism judiciar, pe baza unei analize individuale, pe o perioadă ce nu poate depăși 60 de zile, măsură care se va adopta în mai multe situații, printre care verificarea identității declarate și pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecție internațională.
Proiectul vizează ca în perioada 2016-2018 să se amenajeze, în incinta actuală a centrelor regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil, spațiile închise, iar începând cu 2019 să se construiască și doteze noi centre.
Actul normativ stipulează că ONG-urile pot vizita centrele regionale de proceduri și cazare, pe bază de protocoale încheiate cu IGI sau a unei autorizări prealabile, iar, în cazul în care se vor constata deficiente vor putea fi sesizat Avocatul Poporului.