Filmarea protestelor sau a infracţiunilor ferite de ochii publicului pot deveni istorie odată cu ordinul dat de Ministerul Transporturilor. Practic, dronele nu mai au voie să filmeze, ci doar să fie manevrate fără cameră de luat vederi, în zone fără construcţii în jur, şi la o distanţă de cel mult de 100 de metri. Reprezentanţii unor organizatii neguvernamentale preocupate de protectia mediului cred că motivul este altul.
„Dronele sunt adesea folosite pentru a monitoriza decimarea sistematică a pădurilor României. Activitatea noastră va fi foarte mult îngreunată, dacă nu putem folosi această tehnologie. Închipuiți-vă ce ar însemna să mă duc la Romsilva sau la proprietarul pădurii și să îl anunț: vezi că vin să te investighez”, spune Gabriel Păun, preşedinte Agent Green.
Cei care îşi câştigă banii de pe urma acestor drone spun că decizia ministerului Transporturilor vine de fapt după ce mai mulţi utilizatori au postat pe internet imagini cu autostrăzile neterminate. Mihai Dragu, care deţine o firmă ce se ocupă cu filmări aeriene, crede că interdicția are ca scop avantajarea aviației utilitare de stat. Până la apariția dronelor, aviația utilitară avea monopolul pe măsurătorile aeriene. Acum prețul e mult mai mic cu ajutorul dronelor. În plus, deşi aceste drone nu au produs până acum niciun incident, noile reglementări i-ar afecta pe toţi cei care foloseau astfel de aparate.
„Sunt mulţi elevi la liceu şi la facultate care au proiecte legate de roboţi zburători cu telemetrie, cu legătură video”, afirmă Mihai Dragu, manager firmă drone.
Nici promovarea turistică cu ajutorul acestor filmări nu va mai fi posibilă, se plâng cei care au investit şi câteva mii de euro în aceste aparate. Ordinul Ministerului Transporturilor este valabil până în 2016.