GRIJI. Generația „decrețeilor” riscă să rămână fără pensii. Ce-i de făcut?

Generația decrețeilor, adică românii născuți între 1966 și 1971, are peste 2,5 milioane de oameni care se confruntă cu spectrul neplății pensiilor. În acest an, fondul de pensii are un deficit de aproape 10 miliarde de lei. Iar dezechilibrele majore de acum vor atinge punctul culminant peste 20 de ani.

Munca până la 67 de ani sau peste va fi ceva de ordinul normalului la acel orizont 2035. Speranța de viață în acest moment la bărbați este de nici 70 de ani, deci pensionarea ar dura puțin. Însă statistica este înșelătoare în acest domeniu. Este speranța de viață calculată la naștere, și cum România are cea mai ridicată cotă de mortalitate infantilă din Uniunea Europeană, vârsta de vârf scade cu câțiva ani buni. Deci mai e o speranță de a mânca pensie și pentru decreței.

Cătălin Mirea este unul dintre ei. Are 43 de ani, este actor și câștiga 900 de lei pe lună. „Sper s-o apuc. Sunt abonat la pilonul 1, 2, 3. Am pensie privată şi aşa mai departe, totuşi trebuie să mă asigur într-un fel", spune el.Asta deşi recunoaşte că nu are din ce să facă economii.

În aceeași situație sunt alte milioane de oameni care își pun speranțele doar în sistemul de pensii și în faptul că generațiile următoare de guvernanți vor lua măsurile potrivite care să le asigure o batrânețe liniștită.

Majorarea vârstei de pensionare

Cea mai buna soluție pentru a beneficia de o pensie decentă, spun specialiștii, este majorarea vârstei de pensionare.

„Este inevitabil să se crească vârsta de pensionare, dar nu anul ăsta, nici anul viitor, ci într-un termen lung”, spune Sorin Ionița, analist Expert Forum.

„Cea mai bună soluţie este să crească numărul de lucrători, deci de contribuabili şi care nu pleacă în străinătate, ci lucrează și contribuie aici în România. În acelaşi timp, contribuţiile sociale să fie vărsate de toţi operatorii economici către bugetul respectiv”, explică Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa.

Descurajarea muncii la negru

O alta soluție pentru creșterea nivelului fondurilor de pensii este şi descurajarea muncii la negru.

„Sunt în jur de două milioane de oameni care muncesc la negru şi nu plătesc niciun fel de taxe şi impozite. Mai e un aspect care trebuie adus în vedere, şi anume faptul că sunt companii de stat care nu-şi plătesc datoriile la stat, în primul rând", declară Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Situaţia este cu atât mai gravăcu cât populaţia României este una dintre cele mai tinere din Europa, prin urmare contribuțiile ar trebui să fie suficiente pentru plata pensiilor.

„În acest moment, deficitul în sistemul public de pensii este de 1 miliard, 1,1 - 1,2 miliarde de lei, depinde de lună. Discutăm la nivelul anului de un deficit de 10 miliarde de lei. Acest deficit este acoperit de bugetul de stat", spune Ileana Ciutan, președintele Casei Naționale de Pensii.

Iar deficitul va creşte în perioada următoare, spun analiştii. Asta deşi de anul viitor cota de contribuţii pentru sistemul privat de pensii va fi majorată de la 3,5%, cât este în prezent, la 4%.

Partidele promit pensii mai mari

Atât Uniunea Social Liberală, cât și Alianța România Dreaptă promit pensionarilor majorarea pensiilor, cu câteva diferențe.

În programul de guvernare pentru 2012-2016, USL promite indexarea pensiilor cu rata inflației.

Politicienii Uniunii Social Liberale doresc sa introducă şi sistemul facultativ de pensii ocupaționale. În plus, programul de guvernare al USL prevede şi compensarea medicamentelor cu 90% pentru pensionarii cu pensii sub 1.000 de lei.

Despre pensii mai mari vorbesc şi liderii ARD. „Legea spune că pensiile trebuie să crească cu jumătate din creşterea nominală a venitului mediu pe economie”, a reamintit Vasile Blaga, președintele PDL.

Programul Alianței România Dreaptă vorbește de creșterea puterii de cumpărare a pensionarilor care beneficiază de pensie de asigurari sociale. Din totalul de 5,3 milioane de pensionari pe care-i are România, 4,7 au o astfel de pensie. Sunt excluşi pensionarii din agricultură și cei din armată. Pentru ei, programul de guvernare ARD promite identificarea unor posibilități de angajare în activități care să ofere venituri superioare pensiei.

Ce promit politicienii pensionarilor

- indexarea pensiilor cu rata inflației

- introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaționale

- compensarea medicamentelor cu 90% la pensiile sub 1.000 de lei

- creşterea puterii de cumpărare a celor care au pensii de asigurări social

-identificarea unor posibilități de angajare a pensionarilor în activităţi cu venit superior pensiei

Președintele le cere partidelor să nu facă promisiuni fără acoperire

Președintele Traian Băsescu a cerut partidelor, oricare ar ajunge la guvernare dupa alegerile de luna viitoare, să lase diversele reduceri făra acoperire în buget și să se gândească mai bine la indexarea pensiilor, lucru care nu s-a mai întâmplat de trei ani. Șeful statului a fost și cel care în mai 2010 a anunțat tăierea pensiilor cu 15%.

„Privesc la partide şi vin care cu reduceri TVA, care cu reduceri de cote unice, care cu toate ofertele Pământului. Niciunul nu vine cu un buget realist. Marea prioritate pentru la anul e să menţinem stabilitatea fiscală și să facem pasul următor în aplicarea legii pensiilor, adică indexarea, pentru că e scrisă în mult hulita lege. Plecând de la legea pensiilor, de la realitatea că de trei ani n-au fost indexate, trebuie analizată posibilitatea indexării pensiilor”, a cerut Traian Băsescu.

Șapte scenarii pentru sistemul de pensii

Varianta 1: Păstrarea legislaţiei actuale

* Pensia ca proporție din salariul mediu brut va descreşte de la 37% până la 24% în 2031. În 2032, cu veniturile adiţionale din Pilonul II va ajunge la 34%. Până în 2042 tendinţa descrescătoare se păstrează şi ajunge la 26%

* Deficitul fondului de pensii va ajunge la 2,5% din PIB în 2019. În 2042, deficitul va ajunge la 1,2% din PIB

Varianta 2: Creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani

* Pensia ca proporție din salariul mediu brut va descreşte de la 37% până la 24% în 2031. În 2032, cu veniturile adiţionale din Pilonul II va ajunge la 34%. Până în 2042 tendinţa descrescătoare se păstrează şi ajunge la 26%

* Deficitul fondului de pensii va ajunge la 2% din PIB în 2019. Din 2035 fondul se echilibrează.

Varianta 3: Modificarea algoritmului de indexare a pensiei

* Pensia ca proporție din salariul mediu brut va descreşte de la 37% până la 25% în 2042

* Deficitul fondului de pensii va atinge un maxim de 2% din PIB în 2017, pentru ca apoi să se reducă la 0,4% din PIB

Varianta 4: Fixarea pensiei la 45% din salariul mediu brut

* Pensia va reprezenta 45% din salariul mediu brut

* Deficitul fondului de pensii va ajunge la 8,5% din PIB

Varianta 5 A: Îngheţarea contribuţiei pentru pilonul II la 3,5%

* Pensiile în plată după 2032 se vor reduce cu 12% față de scenariul de bază

* Deficitul fondului de pensii se va reduce cu 0,4% din PIB față de scenariul de bază

Varianta 5 B: Naționalizarea pilonului II de pensii

* Pensiile în plată după 2032 se vor reduce cu 33% față de scenariul de bază

* Deficitul fondului de pensii se va reduce cu 1% față de scenariul de bază

Varianta 6: Reducerea contribuțiilor către sistemul de pensii

* Pensia ca proporție din salariul mediu brut va descreşte de la 37% până la 24% în 2031. În 2032, cu veniturile adiţionale din Pilonul II va ajunge la 34%. Până în 2042 tendinţa descrescătoare se păstrează şi ajunge la 26%

* Deficitul sistemului public de pensii va atinge un maxim de 3,4% în 2025

Varianta 7: Creșterea contribuţiei pentru pilonul II la 10%

* Pensia ca proporție din salariul mediu brut crește cu 2% față de scenariul de bază

* Deficitul crește cu 0,6% fată de scenariul de bază.