GALERIE FOTO. Inaugurarea monumentului „Aripi”
„Au apărut semnale că există persoane care pun la îndoială ori banalizează sacrificiul şi tragedia victimelor regimului comunist. Avem nevoie, prin urmare, de o legislaţie care să interzică orice formă de negare a crimelor comunismului”, a spus președintele Klaus Iohannis. „O astfel de lege trebuie să sancționeze şi tendinţele de articulare a cultului persoanelor care se fac vinovate de promovarea abuzurilor pe criterii politice în vremea comunismului. Numai aşa arătăm că am înţeles drama trecutului totalitar şi că apărăm principiile după care se ghidează statul de drept”, a arătat șeful statului.
„Generațiile de astăzi au nevoie de educație în spiritul adevărului. Tinerii trebuie să știe că regimul comunist a banalizat moartea şi suferinţa, a îngrădit sistematic drepturile și libertăţile cetăţeneşti şi a comis nenumărate abuzuri în numele unei utopii criminale. Nu putem să permitem repetarea, indiferent de formă, a unor astfel de derapaje tragice”, a spus președintele.
Șeful statului s-a declarat îngrijorat de blocarea investigațiilor în privința crimelor comunismului, după câțiva ani de progrese. „Continuarea investigațiilor trebuie să fie o prioritate pentru instituția abilitată de lege și solicit factorilor de decizie să ia măsuri pentru deblocarea situației”, a spus președintele.
„Nici crimele de la Revoluție nu pot rămâne nepedepsite” , a subliniat Klaus Iohannis.
El și-a reafirmat cu această ocazie sprijinul pentru crearea, cât mai curând, în România, a unui Muzeu Naţional al Comunismului.
Citiți și
Aripi, monumentul rezistenței anticomuniste
DISCURSUL PREȘEDINTELUI LA INAGURAREA MONUMENTULUI „ARIPI”
„Domnule Preşedinte Emil Constantinescu,
Domnilor miniştri,
Stimați membri ai Parlamentului României,
Excelențele Voastre doamnelor și domnilor ambasadori şi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic,
Distinși reprezentanți ai cultelor,
Domnule primar general interimar al Capitalei,
Onorați membri ai Asociației Foștilor Deținuți Politici,
Distinși invitați,
Ne-am adunat astăzi aici pentru a inaugura un simbol consacrat memoriei luptătorilor din rezistenţa anticomunistă.
Înainte de toate, dați-mi voie să exprim gratitudinea mea pentru cei care au trudit pentru ca acest monument să existe. Această creație nu ar fi fost posibilă fără implicarea şi susţinerea instituţiilor publice, a guvernelor României de-a lungul timpului, a Primăriei Bucureştiului şi fără existenţa unui consens general, dar mai ales a unor oameni dedicați. Îl felicit în mod deosebit pe Președintele Emil Constantinescu pentru această iniţiativă și pentru eforturile pe care le-a depus în slujba acestui proiect.
În cei 45 de ani de dictatură comunistă, nouă, românilor, ni s-a spus decenii întregi o poveste mincinoasă despre istoria națiunii noastre. Ni s-a spus că nu a existat rezistență și că românii au dorit și au susținut regimul comunist. Astăzi, știm fără urmă de îndoială că regimul comunist a fost instaurat prin crimă și teroare, prin forța armelor, de o armată străină de ocupație, potrivnică voinței națiunii.
Împotriva comunismului s-au ridicat însă sute de mii de oameni, cunoscuți astăzi sau nu, care și-au riscat viața și libertatea pentru ca democrația și demnitatea poporului român să nu fie înfrânte. Lor le este dedicat monumentul „Aripi”. În calitate de Președinte al României, îmi exprim profunda recunoștință pentru sacrificiul și curajul luptătorilor din rezistența anticomunistă, a militanților partidelor democratice anihilate de comuniști, a oponenților și disidenților. Sunteți eroii pe care România îi va onora mereu!
Nimeni și nimic nu va putea reda vreodată destinele ruinate de abuzurile dictaturii comuniste. Cu toate acestea, monumentul „Aripi” este o victorie simbolică. Ce ironie a sorţii mai mare și ce izbândă mai puternică decât faptul că monumentul dedicat rezistenței anticomuniste este ridicat pe locul unde, până acum 27 de ani, străjuia statuia lui Lenin, unul dintre cei mai malefici oameni ai istoriei, doctrinarul bolşevismului?
Privind spre acest monument, îmi aduc aminte de cuvintele unei femei simbol al rezistenței anticomuniste, Elisabeta Rizea.
Arestată și torturată de Securitate, ea nu a cedat. „Până mor, eu tot aşa lupt!” spunea ea, dar, în definitiv, această hotărâre i-a caracterizat pe toţi cei care au sacrificat totul, fără speranţă de răsplată. Au făcut-o în numele idealurilor democratice, jertfa lor plasându-i în panteonul celor care, de-a lungul istoriei României, au dat dovadă de curaj luptând în războaie, încrezători în viitorul ţării şi al generaţiilor următoare. În cinstea lor este construit acest monument, un simbol copleșitor al demnității și al suferinței.
Doamnelor şi domnilor,
Majoritatea celor care au luptat împotriva comunismului au încetat din viaţă. Avem aici, în fața noastră, câteva sute de supraviețuitori ai închisorilor comuniste. Ei sunt printre ultimii martori direcți ai tragediei națiunii noastre din acel timp. Amintirea acestor martiri și eroi prinde aripi doar prin rostirea adevărului despre rezistența lor, prin onorarea periodică a memoriei lor şi prin acțiunea justiției de a li se face dreptate.
Cred cu tărie că educarea tinerilor în legătură cu ideologia, istoria şi moştenirea comunismului constituie un pilon esenţial pentru societatea prezentului. Vreau să reafirm, cu acest prilej, sprijinul meu pentru crearea, cât mai curând în România, a unui Muzeu Naţional al Comunismului.
Generațiile de astăzi au nevoie de educație în spiritul adevărului. Tinerii trebuie să știe că regimul comunist a banalizat moartea şi suferinţa, a îngrădit sistematic drepturile și libertăţile cetăţeneşti şi a comis nenumărate abuzuri în numele unei utopii criminale. Nu putem să permitem repetarea, indiferent de formă, a unor astfel de derapaje tragice.
Trecutul trebuie să constituie astfel un semnal de alarmă pentru tinerii de astăzi, iar acțiunea justiției este fundamentală în acest sens. Sunt îngrijorat de blocarea investigațiilor în privința crimelor comunismului, după câțiva ani de progrese.
Continuarea investigațiilor trebuie să fie o prioritate pentru instituția abilitată de lege și solicit factorilor de decizie să ia măsuri pentru deblocarea situației.
De asemenea, crimele de la Revoluție nu pot rămâne nepedepsite.
În ultimul timp, au apărut semnale că există persoane care pun la îndoială ori banalizează sacrificiul şi tragedia victimelor regimului comunist.
Avem nevoie, prin urmare, de o legislaţie care să interzică orice formă de negare a crimelor comunismului. O astfel de lege trebuie să sancționeze şi tendinţele de articulare a cultului persoanelor care se fac vinovate de promovarea abuzurilor pe criterii politice în vremea comunismului. Numai aşa arătăm că am înţeles drama trecutului totalitar şi că apărăm principiile după care se ghidează statul de drept.
Doamnelor şi domnilor,
Cei mai mulţi dintre cei care au luptat împotriva regimului comunist nu au apucat să trăiască euforia momentului 1989 şi nici satisfacția la inaugurarea monumentului care le este consacrat. Aripile lor s-au frânt sub greutatea Cortinei de Fier, în spatele căreia au fost prinși după cel de-al doilea Război Mondial.
Dar ştim prea bine că ei au crezut cu tărie în prăbuşirea regimului comunist şi în revenirea la o societate bazată pe valorile democratice.
Pentru sacrificiul lor, le suntem profund recunoscători şi îndatoraţi.
În final, țin să vă mulţumesc dumneavoastră, foștilor deținuți politic și rudelor celor dispăruți, pentru prezența la acest eveniment.
Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!
Vă mulţumesc!”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
