„Am renunţat să mă lupt cu timpul. Îl accept şi-l accept ca pe timpul meu, şi nu e deloc greu să mă-ntorc în trecut tocmai pentru că am trăit frumos, cu tot răul care mi s-a întâmplat de-a lungul vieţii. Parcă e mai important frumosul care mi s-a întâmplat cu toţi oamenii mai puţin omenoşi cu mine, tot mi se pare că cel mai adesea am întâlnit oameni buni şi oameni frumoşi”, spune o mare actriţă, Florina Cercel.
Despre copilărie, marea actriță vrea să reţină doar lucrurile frumoase, chiar dacă a fost umbrită de multe momente grele. „Copilăria e frumoasă, oricum, oricum ai trăi-o, în orice condiţii. Eu m-am născut când încă era război. Eram atât de mică şi nu-nţelegeam nimic. Parcă îmi aduc aminte că simţeam îngrijorarea mamei mele, a tatălui meu, a surorii mele mai mari. Eram undeva în refugiu la părinţii mei materni într-un sat extraordinar lângă oraşul Piatra Neamţ, unde de altfel m-am născut şi parcă mi-aduc aminte ceva ciudat că tot timpul, toată lumea spunea „să fugim, să fugim, că vin ruşii". Şi se pare că primele vorbe pe care le-am spus stâlcit, de câte ori îl vedeam pe tata venind de la regiment ... mă repezeam şi spuneam „hai, fugim, să fugim că vin ruşii!". Am această amintire care acum pare hazlie, dar atunci mama mă lua în braţe şi simţeam aşa o căldură şi o protecţie extraordinară.”
A ştiut de mică, dintotdeauna practic, că va deveni actriţă. Doar că debutul pe scenă nu a fost unul tocmai reuşit, după cum îşi aminteşte, amuzată Florina Cercel. „Am învăţat şi eu prima poezie pe care am spus-o, o ştiam perfect, m-a urcat mama pe scenă, mama stătea chiar în rândul întâi şi poezia începea cam aşa „ştiţi ce mi se pare-acum? Că acolo-n fundu sălii” şi în clipa în care am făcut gestul care mă-nvăţase mama, am văzut ochii mamei plini de speranţă, plini de mândrie că eu sunt acolo pe scenă, am uitat complet versul următor şi n-am mai vrut să mai rostesc absolut nimic, ba dimpotrivă, am plâns până mi-au adus cadoul.”
Nici prima parte a vieţii nu i-a oferit prea multă bucurie. Primul soţ şi prima mare dragoste s-a stins când actriţa avea doar 28 de ani. „Eu am fost îndrăgostită de foarte multe ori. Şi-acuma mă-ndrăgostesc te miri când, aşa, dintr-odată. Mă-ndrăgostesc de oameni, normal. Dar de iubit, ca femeie am iubit de câteva ori. Profund, serios, total, până la capăt. Am fost iubită. Sigur că prima mea căsătorie a fost iubirea cea mai completă, cea mai profundă, cea mai totală, şi prin întâlnire, şi prin despărţire pentru că, ştii, e foarte complicat să te gândeşti că prima ta iubire moare odată cu fiinţa pe care o iubeşti. A fost greu. Bărbatul meu a murit în braţele mele. N-aveam decât 28 de ani.”
Nu i-a plăcut niciodată să i să spună că este o femeie frumoasă, mai degrabă a tânjit după aprecierea profesională. „Când vrei să fii actor, vrei să ţi se spună întâi talent şi după aia frumuseţe. Atunci, cândva, de mult, nu ştiu de ce, mi se părea că epitetul ăsta: „vai, dar e frumoasă” mă superficializa, îl respingeam. Mai mult cred că, cred c-am avut de suferit aşa fără să realizez de ce, atunci. S-ar putea să fi născut invidii. Nu e uşor să vrei să faci carieră, n-a fost uşor. A trebuit să lupt, cu mulţi şi multe, ...nu mi-a fost uşor”.
Iubirea pentru teatru a purtat-o mai departe. Despre generaţia sa, Florina Cercel vorbeşte cu mare emoţie, cu atât mai mult cu cât mulţi dintre colegii săi nu mai sunt în viaţă. „Am avut colegi foarte talentaţi, noi am fost atunci o promoţie teribilă şi deşi se tot spune promoţia de aur, promoţia de diamant, promoţia de platină, a existat o legătură, a existat o moştenire transmisă de generaţiile anterioare şi cred că şi generaţia mea a lăsat această urmă a talentului, a profesionalismului şi a seriozităţii în această profesie. Pentru că ani şi ani de zile, promoţia mea ... Caramitru, Tomoroveanu, Seciu, Mihuţ, Mandache, Costel Constantin, vorbesc de cei care încă trăim pentru că alături de noi au existat Ovidiu Iuliu Moldovan...Of Doamne, foarte mulţi colegi de-ai mei au plecat dincolo...”
Restul interviului cu o mare doamnă a scenei româneşti, sâmbătă,4 mai, de la ora 14.30, la Digicult, pe Digi 24.