EXCLUSIV. Olanda are nave compatibile cu scutul de la Deveselu
În Oceanul Atlantic, în timpul primului test complet al sistemului antirachetă al NATO, rachetele au fost lansate de pe un distrugător american, parte a sistemului, o componentă mobilă asemănătoare unităţii de la Deveselu. Marina americană are în apele europene patru astfel de nave de război, toate conectate la sistemul de apărare antirachetă.
Alături de SUA şi, începând de azi, România, Olanda este, de asemenea, o parte importantă a proiectului militar. A cheltuit în ultimii ani peste 100 de milioane de dolari în dezvoltarea unui radar capabil să urmărească rachete aflate la peste 2.000 de kilometri distanţă. Unul dintre radare e montat pe Tromp, fregata Marinei Regale olandeze.
Egbert Vonk, specialist apărare antirachetă, Marina Regală Olaneză: „Noi dăm informaţiile noastre către alte nave, cum ar fi cele ale marinei americane care pot acţiona direct asupra unei ameninţări. Trebuie să fie rapid pentru că avem foarte puţin timp pentru această înterceptare care, bineînţeles, este în spaţiu”.
Rob Kramer, comandatul forţelor navale olandeze: „Aegis şi Thales (n.r. - sistemul radar olandez) sunt ochii. Poţi face o comparaţie. Unul este ochiul tău stâng, iar celălalt este ochiul tău drept, nu contează, amândoi pot vedea. Ca să funcţioneze împreună, radarele au nevoie de creiere. Sistemele Aegis şi Thales pot să funcţioneze separat, dar atât timp cât creierele comunică între ele. Singura diferenţă este că sistemul radar Thales poate să facă apărare navei şi, în acelaşi timp, să privească în spaţiu. Asta este partea inovativă”.
Robert Bell, reprezentantul secretarului Apărării al SUA în Europa: „Calitatea informaţiei care a ajuns de la fregata olandeză la distrugătorul american Donald Cook a fost atât de bună încât Donald Cook a putut să lanseze o rachetă, parte a sistemului Aegis, împotriva ţintei identificate de olandezi.
Navele de luptă olandeze nu pot să distrugă rachetele balistice, pot doar să dea date despre traseul acesteia”.
Egbert Vonk specialist apărare antirachetă, Marina Regală Olaneză: „O diferenţă mare între sistemul nostru şi cel american este că noi nu avem lansatoarele şi nici rachetele, noi nu putem să doborâm ţintele inamice. Danezii nu pot, spaniolii nu pot, doar americanii o pot face, sunt singurii”.
Dragoş Sasu, reporter Digi24: „În doar şase secunde, radarele de pe această navă pot să detecteze o ameninţare. Ea pleacă către două comandamente NATO, unul în Germania şi unul în Italia, iar apoi ajunge la nava care trebuie să anihileze ţinta”.
Nava marinei regale Tromp este una dintre cele mai performante. Cântăreşte 6000 de tone şi are o lungime de 144 de metri. A fost trimisă în multe misiuni internaţionale. În 2010, echipajul s-a făcut remarcat după ce a reuşit să salveze 13 marinari luaţi ostatici de piraţii somalezi.
Frank Lenssen, comandantul Fregatei Tromp: „Tromp este una dintre cele patru nave foarte capabile. Sunt capabile pentru că le putem moderniza în următorii ani, putem să le menţinem moderne şi relevante în lupta pe mare. De fiecare dată când ieşim pe mare ne testăm echipamentele pentru a scoate ce e mai bun, pentru a vedea ce putem îmbunătăţi”.
Peste trei ani, Marina Regală va primi o variantă imbunătăţită a radarului capabil să detecteze rachete balistice.
Rob Kramer, comandatul forţelor navale olandeze: „Olanda contribuie într-o zonă de nişă. Aceasta se referă la tehnologia radar. Una dintre ameninţările cele mai serioase se referă la distanţa pe care aceste rachete balistice pot să o parcurgă, dar, în acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de zona ameninţată. Aici trebuie să fim realişti, în est, în sud-est, Orientul Mijlociu, dar cu siguranţă şi în sudul teritoriului Alianţei şi zona Pacificului şi trebuie să ne unim forţele în apărare colectivă”.
Danemarca, Germania, Turcia şi Polonia contribuie şi ele la proiectul NATO antirachetă. Investiţia Alianţei a fost estimată la un miliard de dolari.
Robert Bell, reprezentantul secretarului Apărării al SUA în Europa: „Suma pe care NATO o poate face publică este de un miliard de dolari. În această sumă am cuprins toate costurile pentru acele componente ale sistemului de comandă şi control aerian care au legătură cu misiunea de apărare antirachetă”.
Baza de la Deveselu în care se află radarul şi rachetele din proiectul Aegis sunt acum sub comanda marinei americane. Oficialii NATO susţin că o dată cu summitul de la Varsovia ea va trece sub comanda Alianţei.
Robert Bell, reprezentantul secretarului Apărării al SUA în Europa: „Nu o să facem asta până când NATO nu o să fie de acord, prin consens cu toţi cei 28 de aliaţi. Noi sperăm ca asta să se întâmple până la summitul de la Varşovia sau chiar la Varşovia. Cu alte cuvinte, toţi aliaţii trebuie să fie siguri că există un control politic complet al acestei capabilităţi”.
Oficiali din cadrul Alianţei au precizat că navele americane incluse în proiectul de apărare antirachetă vor rămâne pe timp de pace sub comanda SUA. Doar în caz de forţă majoră vor putea trece sub coordonarea NATO.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
