EXCLUSIV. Fost cancelar german: Dacă aţi intra în zona euro, aţi adera la o structură despre care nu ştiţi ce viitor are
Reporter: Aţi fost la sfârşitul anilor '70, dacă nu mă înşel, în România. V-aţi întâlnit atunci cu Nicolae Ceauşescu.
Helmut Schmidt: Îmi amintesc în special de soţia lui. Ea era şi mai dornică de a i se da importanţă ca el.
Reporter: Dar el cum era?
Helmut Schmidt: Şi el era avid să fie considerat important. În toată viaţa mea aproape că n-am întâlnit alţi oameni care să aibă o nevoie mai mare de recunoaştere ca soţii Ceauşescu. Viziunea asupra politicii externe a lui Ceauşescu era remarcabilă, obiectivă, corectă. Asta înseamnă că poziţia lui politică nu era nici cea a sovieticilor, nici cea a americanilor şi putea să şi-o argumenteze foarte bine. În ciuda trufiei lui idioate, a exageratei lui nevoi de fi considerat valoros.
Era vremea Cortinei de Fier între Uniunea Sovietică şi Occident, iar interesul meu principal era îndreptat, la acea vreme, spre polonezi şi spre ruşi. România era foarte departe. Ceva mai prietenoase şi mai plăcute erau relaţiile pe care le aveam cu Bulgaria. Românii, şi în mod special Ceauşescu, se uitau de sus la bulgari. Şi Tito avea o perspectivă strălucită asupra lumii. Era mai bun ca Ceauşescu.
Reporter: România şi Bulgaria sunt în continuare la periferia Uniunii Europene. Am aderat prea devreme în UE? N-a fost pregătită Uniunea pentru noi?
Helmut Schmidt: Uniunea Europeană nu a fost pregătită pentru voi, fără echivoc nepregătită. Le-a trebuit mult până au înţeles cât de departe poate ajunge corupţia, cât de puternică a fost dictatura politică în ţările voastre şi ce urme puternice a lăsat în urma sa. Sub imperiul entuziasmului că au scăpat de pericolul URSS prin destrămarea acesteia, guvernările europene au pus bazele Tratatului de la Maastricht în 1989, 1990 şi în 1991. Iar din cauza acestui entuziasm şi-au deschis larg braţele şi au spus „Veniţi la mine voi toţi cei trudiţi şi împovăraţi”. Şi eraţi trudiţi şi împovăraţi însă corecturile, medicamentele de care aveaţi nevoie, Uniunea Europeană nu le-a pregătit.
Reporter: De cât timp mai au nevoie România şi Bulgaria să nu mai fie la marginea Europei?
Helmut Schmidt: Ele fac parte din UE. Cât mai durează până ce îşi vor putea controla treburile interne, economiile, nu ştiu să vă spun. Oricum situaţia lor de acum este nemulţumitoare, trebuie să adaug asta. În locul vostru (n.r. al românilor) eu nu aş adera la zona euro. Dacă aţi intra astăzi în zona euro, aţi adera la o structură despre care nu ştiţi ce viitor are. Şefii guvernelor din Uniunea Europeană au aplicat doar strategia orbecăielii ridicată la rang de maximă înţelepciune. Probabil că mai trebuie să treacă nişte ani să se facă mai deştepţi, nu ştiu. În acest moment, UE este într-o stare de incertidudine. Păstraţi-vă intenţiile bune şi aşteptaţi să vedeţi dacă europenii din zona euro îşi depăşesc criza instituţională.
Despre conducerea Europei de către un german, Helmut Schmidt a declarat: „Sunt total împotrivă ca un german să se erijeze în conducător al Europei, fie că vorbim de Merkel sau de Steinbrueck. (candidatul SPD la cancelaria Germaniei n.r.) Clar spus, din cauza uciderii de către germani a şase milioane de evrei europeni. Povara a ceea ce s-a întâmplat stă pe umerii generaţiei mele aşa cum va sta şi pe umerii generaţiei de germani care nici măcar nu s-a născut”.
Interviu realizat de Magda Crișan.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
